Concepția lui Adam Smith despre Avuția Națională

1.Introducere

Adam Smith (1723-1790), gânditor de origine scoţiană, cu multiple preocupări ştiinţifice de factură filozofică şi economică, s-a format sub influenţa ideilor lui David Hume, fiind bun cunoscător al enciclopediştilor şi fiziocraţilor francezi. Dintre lucrările publicate de Adam Smith menţionăm: "Teoria sentimentelor morale" (1759), dar mai ales, "Avuţia naţiunilor. Cercetare asupra naturii şi cauzelor ei" (1776), lucrare fundamentală pentru ştiinţa economică.

La 9 martie 1776 a publicat „Avuţia naţinilor. Cercetare asupra naturii si cauzelor ei”, probabil una dintre cele mai faimoase lucrari din întreaga istorie a gândirii economice.

Titlul pare să sugereze că lucrarea este despre bogăţia statelor si, într-adevăr,părţi extinse din carte sunt despre politicile guvernamentale. Însă ea demonstrează că , de fapt, bogăţia unei naţiuni este însăşi bogăţia poporului, care ar trebui să fie lăsată să crească fără intervenţia diverselor reglementări temporare ale guvernului şi ale suveranului. Aceasta nu înseamnă însă că Smith ar fi fost cu totul împotriva guvernului- de fapt, el chiar face apel la un cadru legislativ puternic şi totuşi lejer, în special pentru protecţia fizică a individului, dar şi pentru protejarea contractelor comerciale.

În "Avuţia naţiunilor" denumită şi "biblia liberalismului clasic", Smith a reuşit să sintetizeze cele mai importante cunoştinţe acumulate până la el în domeniul economic. Dând dovadă de un înalt spirit critic şi analitic, Adam Smith readuce în discuţie o vastă problematică economică la a cărei soluţionare şi-a adus o contribuţie substanţială. În acest context a făcut paşi importanţi în definirea mai clară obiectului şi metodei de studiu ale economiei politice determinînd consacrarea ei drept una din cele mai importante ştiinţe moderne. A creat un fundament teoretic mai solid liberei concurenţe şi politicii liber-schimbiste, bazându-se atât pe studierea materiei şi comportamentului uman, cât şi pe studiul comparativ al diferitelor sisteme de organizare a economiei, ca şi al diferitelor curente economice dinaintea lui - mercantilismul şi fiziocratismul.

"Avuţia naţiunilor" cuprinde în cinci volume, dintre care primele două pun accentul pe teoria economică, iar celelalte trei volume evidenţiază aspectele normative pe care le implică aceasta, inclusiv o serie de comparaţii de istorie economică.

Despre cauzele perfecţionării forţelor productive ale muncii şi despre ordinea potrivit căreia produsul acesteia este in mod normal distibuit intre diferitle clase sociale

Bogăţia naţiunilor debutează cu un studiu ”apoteotic” al diviziunii muncii pe care Smith o consideră, principalul- dacă nu singurul- motor al progresului. El apreciază că diferenţierea indivizilor este-în principiu- rezultatul diviziunii muncii,care îi determină să se specializeze in anumite activităţi. Studiind diviziunea muncii, el s-a referit la „o propensiune spre troc”, inerentă omului, ca factor de bază al organizării economiei de schimb. Smith a demonstrat insemnătatea diviziunii muncii pentru crearea şi sporirea bogăţiei naţionale, cauzele şi principiul care dau naştere diviziunii muncii, factorii de care depinde extinderea ei, limitele acesteia etc.

Despre natura, acumularea şi întrebuinţările capitalului.

Pe parcursul acestei cărţi Smith s-a ocupat de natura capitalului, acumularea şi utilizarea lui. Începe prin a analiza structura capitalului şi transformarea banilor în capital. De asemenea s-a preocupat de studiul acumulării capitalului, sfera productivă şi sfera neproductivă.A analizat diferite forme de manifestare a capitalului şi a insistat asupra „capitlului productiv” şi folosirii lui in diferite activităţi, în vederea fructificării.

Despre creşterea în mod diferenţiat a belşugului la diferite naţiuni.

În această carte, Adam Smith a studiat politica economică, ca factor al creşterii bogăţiei naţiunilor. Autorul a analizat- într-un mod personal şi sugestiv-un vast material istorico-economic, privind diviziunea muncii între oraş şi stat, de la căderea Imperiului Roman până în timpul său. Sunt cercetate piedicile in calea dezvoltării agriculturii,se urmăreşte dezvoltarea oraşelor şi contribuţia comeţului orăşenesc la propăşirea economică a regiunilor rurale. Din această analiză Smith a extras argumente pertinente în favoarea promovării politicilor economice liberale.

Despre sistemele de Economie politică.

Opt-din cele 9- capitole ale acestei cărţi au fost consacrate analizei şi respingerii „sistemului comercial. Adam Smith-liberal convins- a trecut in revistă argumentele antiprotecţioniste, precum a apăra si promova principiul libertăţii economice, contra consecinţelor politicilor inspirate de doctrina balanţei comerciale. În capitolul al nouălea Smith a analizat „sistemul fiziocrat”. Critica adresată fiziocraţiiei nu este de virulenţa celei exprimata la adresa mercantilismului. El a luat atitudine împotriva ideii fiziocraţilor conform căreia numai agricultura produce, dar sub influenţa lui Quesnay şi Turgot –a apreciat şi el că agricultura este „mai productivă” decât celelalte activităţi, deoarece aici „alături de munca omului creează si Natura”(!).

Despre venitul suveranului sau al statului.

Smith a dedicat această carte analizei cheltuielilor, veniturilor şi datoriei publice a statului. În această parte autorul a dezvoltat cele patru principii fundamentale ale fiscalităţii, conform cărora impozitele trebuie prelevate cu:

• Egalitate (in funcţie de capacitatea de plată a cetăţenilor);

• Certitudine (evitând arbitrarul);

• Comoditate (în privinţa modalităţilor şi perioadelor de plată);

• Economie (adică reduse la minimul compatibil cu nevoile statului).

Aceste patru principii au dominat-timp de generaţii-studiul fiscalităţii,interpretarea lor a fost, uneori, foarte diferită de cea oferită de Adam Smith.

2.Analiza conceptelor teoriei

Ideea centrală a lucrării, aşa cum reise şi din titlul ei, o constituie definirea noţiunii de "avuţie" sau "bogăţie" a naţiunilor şi analiza factorilor sau forţelor de producţie ce concură la crearea şi sporirea ei.

În consens cu fiziocraţii, până la un punct. şi criticându-i vehement pe mercantilişti, Smith consideră avuţia naţiunii ca fiind formată din "totalitatea bunurilor materiale de care dispune pentru a-şi satisface nevoile şi, implicit, în munca anuală a fiecărei naţiuni care poate produce aceste bunuri". Prin urmare, influenţa fiziocraţilor asupra economistului scoţian a fost profundă căci doctrina fiziocrată i-a întărit convingerile în materie de liberalism economic. Pe urmă, Smith pare a fi "împrumutat" de la fiziocraţi o serie de idei, cum ar fi cele referitoare la distribuirea venitului anual între diversele clase sociale. Spre deosebire de fiziocraţi, care exacerbau rolul agriculturii în cadrul sistemului economic, Adam Smith, "s-a aşezat de la început în centrul fenomenelor în punctul cel mai înalt, stabilit mai ales de producerea bogăţiilor era cea mai largă şi cea mai întinsă".