Contabilitatea Verde în Grupurile Multinationale

• Introducere

După aderarea României la Uniunea Europeană, nevoia de a folosi contabilitatea verde a devenit mai evidentă ca niciodată. În ultimii ani s-a remarcat un interes crescând şi o preocupare majoră privind protecţia mediului înconjurător. În condiţiile în care protecţia mediului devine o problemă globală, se impune şi existenţa la nivelul entităţilor a unui management de mediu eficient care să fie în consens cu reglementările în domeniu. Managementul entităţilor economice este obligat să concentreze şi să direcţioneze activitatea spre crearea unor bunuri şi produse biodegradabile, reciclabile, să deţină un control mai riguros asupra poluării aerului, să reducă pe cât se poate consumul de energie şi să utilizeze raţional resursele naturale. Integrarea mediului în viaţa întreprinderii presupune luarea în calcul a acestuia atât la nivel tehnic, juridic, economic, dar şi contabil şi financiar. Contabilitatea de mediu se consideră a fi un instrument managerial utilizabil în multiple scopuri, printre care: îmbunătăţirea performanţei în raport cu mediul, gestiunea şi controlul costurilor, eficientizarea investiţiilor în tehnologii mai puţin poluante, promovarea unor procese de producţie şi a unor produse mai puţin poluante, etc.

Contabilitatea verde este dedicată atât utilizatorilor externi, cât şi gestiunii interne a întreprinderii. Contabilitatea verde externă urmăreşte prezentarea informaţiilor despre mediul natural în cadrul situaţiilor financiare - prin introducerea unor rubrici verzi în bilanţ, în contul de profit şi pierdere sau în notele la situaţiile financiare -,al soldurilor intermediare de gestiune - prin calculul valorii actuale nete care ia în considerare consumul de resurse naturale-, al rapoartelor anuale de activitate sau în cadrul unui raport specific privind mediul natural, prezentare care vizeazăameliorarea informaţiilor oferite utilizatorilor şi care ar trebui normalizatăsau standardizată. Contabilitatea verde internăare ca obiectiv principal producerea de informaţii utile în luarea deciziilor.

Potrivit cadrului conceptual emis de Global Reporting Initiative, indicatorii privind mediul natural recomandați pentru a fi prezentaţi în situaţiile financiare sunt grupaţi pe trei mari categorii, astfel:

•consum de resurse: materiale, apă, energie;

•impactul activităţii entităţii asupra mediului natural:condiţii de utilizare a solului, emisii în aer, în apă, în sol care afectează grav mediul natural, deşeuri, suma indemnizaţiilor vărsate prin decizii judiciare privind mediul natural;

•măsurile luate de entitate pentru a diminua aceste impacturi.

International Federation of Accounting a publicat în anul 2005 un ghid privind contabilitatea de gestiune aplicată mediului natural, în care rezumă şi comenteazăcele mai bune practici observate în lume. Potrivit acestui ghid, contabilitatea de gestiune trebuie să colecteze date fiabile privind consumurile de materii prime, de apă, de energie, deşeurile generate de activităţile întreprinderii; date monetare privind costurile cu protecţia şi restaurarea mediului natural; câştigurile obţinute în urma politicii conduse de întreprindere pentru protecţia mediului natural şi diminuarea consumului de resurse naturale.

Raportul din 30 aprilie 2002 al Parlamentului European cuprinde următoarele propuneri privind mediul natural:

•existenţa în cadrul Directivei a IV-a a unei dispoziţii care să oblige întreprinderile să prezinte rapoarte sociale şi ecologice;

•obligativitatea publicării de rapoarte privind mediul social şi ecologic pentru orice întreprindere care doreşte să fie cotată la Bursa de valori;

•supunerea rapoartelor sociale şi ecologice procesului de auditare;

•în viitor, obligativitatea publicării de rapoarte sociale şi ecologice pentru toate întreprinderile, indiferent de mărimea lor.

1. Conceptul de companie “ verde”

O companie verde (green company) este o companie care isi deruleaza activitatea asa incat sa minimizeze impactul asupra mediului. Obligatiile companiilor in domeniul protectiei mediului sunt asumate, conform legislatiei nationale, de managementul de top. Legea este aceeasi pentru toata lumea dar, in functie de domeniul de activitate al companiei, de amploarea activitatii si, implicit, de impactul produs asupra mediului inconjurator, responsabilitatea in domeniul protectiei mediului variaza.