Criza economică din Grecia

1. Cum s-a ajuns la criza Greciei?

Recesiunea economica de pe plan mondial si-a cunoscut inceputurile in criza creditelor ipotecare din Statele Unite ale Americii, care s-a propagat rapid la nivelul tuturor statelor si a intregului sistem bancar, culminand cu falimentul cunoscutei banci de investitii Lehman Brothers.

Ulterior, bancile centrale au fost nevoite sa pompeze sume uriase de bani pentru a salva alti giganti financiari, precum cunoscutul asigurator AIG.

Dificultatile nu s-au oprit aici si, rand pe rand, majoritatea economiilor din Europa, inclusiv Germania, Franta sau Austria, au intrat in recesiune in 2009, singura tara care a reusit sa inregistreze crestere economica anul trecut fiind Polonia.

Pe masura ce recesiunea s-a instalat confortabil in toate tarile populatia si companiile au fost puternic afectate, consumul s-a prabusit, iar profiturile s-au topit rapid. Astfel, de la o criza a sectorului financiar-bancar privat s-a ajuns la o criza publica a statelor care nu au mai putut sa isi incaseze veniturile si au cheltuit prea mult, cel mai discutat caz fiind cel al Greciei.

Grecia, membra a zonei euro, a fost primul stat care a intrat in criza deficitelor bugetare, dupa ce in 2009 a inregistrat un deficit de peste 12,7% din Produsul Intern Brut.

Vestea a zguduit pietele financiare si bursele europene, nivelul deficitului bugetar al Greciei fiind alarmant de ridicat in conditiile in care, ca membra a zonei euro, trebuie sa isi mentina deficitul la maxim 3% din PIB, potrivit criteriilor din Tratatul de la Maastricht.

"Pentru a pastra increderea in situatia financiara a statelor, deficitele bugetare din zona euro trebuie sa scada pana cel mai tarziu in 2011. Atat in Europa, cat si in intreaga lume, trebuie sa tragem invataminte din criza financiara pentru a face sistemul financiar mai rezistent", sustinea Jean-Claude Trichet , presedintele Bancii Centrale Europene.

Nu numai atat, insa guvernul elen a mascat foarte mult timp deficitul, incercand sa il mentina in limita de 3%, lucru ce a suparat si mai mult autoritatile Comisiei Europene, dar si pe celelalte state membre ale zonei euro, in special Germania.

2. Cauzele crizei economice

• Metroul din Atena este o placere, gratuita

Metroul din Atena este o placere, fiind dotat cu aer conditionat, cu plasme ce intretin buna dispozitie a pasagerilor, iar trenurile vin si pleaca intotdeauna la timp. Iar totul este gratuit pentru toti cei 5 milioane de locuitori ai Atenei, capitala Greciei. Adevarul este ca transportul cu metroul in capitala Greciei nu este unul gratuit prin lege. Problema este faptul ca nu exista turnicheti care sa blocheze intrarea sau sa permita iesirea din impresionanta retea subterana, iar cetatenii sunt in schimb sa “valideze” tichetele inainte de imbarcarea in trenuri. Putini sunt cei care au spirit civic si frica de fiscalitate, mai ales pentru ca nimeni si nimic nu-i obliga.

Mai mult decat atat, pe langa faptul ca nu platesc nimic pentru biletele de metrou, grecii nu au platit niciun penny din pretul de 1,5 miliarde de lire sterline (aprox. 1,6 miliarde de euro) cat a costat construirea metroului. Iar acesta a fost practic “un cadou” din partea Uniunii Europene pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 2004.

• Salarii de 65 de mii de euro pentru un lucrator la cai ferate

Pe langa aceste mici “cadouri”, grecii s-au mai bucurat si de alte facilitati ce in final au dus la acesta criza economica. Salariul mediu al angajatilor de la caile ferate grecesti este de 60.000 de lire sterline (aprox. 66,788 de euro). Desi, din vanzarea de tichete si bilete se obtin 80 de milioane de lire (aprox. 89,05 milioane de euro) iar cheltuielile companiei se ridica la 500 de milioane de lire anual (aprox. 556,6 milioane de euro).

• Bucatarii si cofetarii, maseurii sau crainicii radio se pensioneaza la 50 de ani

La fel de socant si revoltator este faptul ca maestrii cofetari, prezentatorii de radio, frizerii si maseurii din baile cu abur se numara printre cele 600 de profesii in care este permisa pensionarea la 50 de ani, cu o pensie de stat care reprezinta 95% din salariul anual castigat in ultimele 12 luni de munca.

• Evaziunea fiscala foarte dezvoltata

Mii de locuitori din nordul Atenei au fost identificati cu ajutorul elicopterului ca detin piscine si nu platesc niciun impozit, cum ar trebui. Oficial, doar 300 de cetateni au declarat ca detin astfel de proprietati. Si uluitor, doar 5.000 dintre cei 12 milioane de greci admit ca au salarii anuale de peste 90.000 de lire sterline (aprox. 100.000 de euro).

De curand, guvernul grec a publicat chiar o lista cu 70 de doctori care au inselat statul cu sume uriase. Iar intre timp, cei care colecteaza taxele se plang ca datornicii platesc 20% din sume si apoi dispar. Economistii estimeaza ca cei din sectorul privat suporta greul, in timp ce angajatii de la stat scapa fara sa plateasca.

• Jocurile Olimpice au crescut datoria Greciei cu circa 3%

Costul organizarii Jocurilor Olimpice de Vara din Atena in 2004 a contribuit partial la cresterea datoriei publice a Greciei. 2-3% din datorita externa a tarii a crescut din cauza Jocurilor Olimpice.

Finantate in mare parte de statul grec, Jocurile de la Atena, au costat circa 13 miliarde de euro, din care un miliard a fost consacrat achizitionarii unui sistem de securitate pentru buna desfasurare a evenimentelor. Pretul organizarii Jocurilor Olimpice ar fi putut fi mai scazut, daca nu ar fi existat numeroase intarzieri ce au determinat remuneratii mai crescute deoarece se cerea ca lucrarile sa fie executate rapid. De asemenea, planificarea pentru rentabilizarea locatiilor olimpice ar fi putut fi mai buna, grecii neplanificand utilizarea acelor spatii dupa Jocurile Olimpice.