Economia de schimb din economia de piață, monopolul de piață

Economia de schimb si economia de piata, monopolul de piata

Economia de piata este vazuta ca o forma evoluata aeconomiei de schimb

In lume exista in prezent o mare varietate de tipuri specifice de organizare si reglare a activitatii economice, dar sistemul economiei de piata a devenit predominant in lumea contemporana. Intreeconomia de piata si economia de schimb se pune adesea semnul egalitatii.

In principiu, economia de piata este considerata o forma evoluata a economiei de schimb .Ea este opusul economiei centralizate, asa cum economia de schimb este opusul celei naturale .

Economia de piata se poate definii- ca un mecanism complex de coordonare a oamenilor, activitatiilor si firmelor printr-un sistem de piete si preturi.

Piata - putem spune ca este un mecanism prin intermediul caruia se realizeaza legatura intre cumparator si vanzator, in vederea stabilirii calitatii sau pretului unui produs sau serviciu.

Pretul  este un barometru extrem de important si sensibil al economiei.El coordoneaza deciziile dintre producator si consumator, astfel incat un pret mic incurajeaza consumul si descurajeaza productia.

Liberul schimb intre toate tarile lumii intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat va reprezenta  o treapta superioara a evolutiei care a inlocuit rand pe rand , piata familiala prin piata urbana si pe urma , piata regionala prin piata nationala, care incet-incet, prin diferite si pozitive expansiuni, devine cu adevarat piata comunitara, piata mondiala.

Simplificand foarte mult, lucrurile vor sta astfel: producand ieftin si de calitate buna se releva criteriul important,chiar esential pentru a deschide larg pietele statelor lumii.

Un argument pro,esential protectionismului il reprezinta sustinerea productiei nationale incercand sa acoperim piata interna a unui produs numai din productie nationala, deoarece exista o paleta larga de producatori interni care se concureaza intre ei in domeniul pretului unitar si al calitatii, aparand posibilitatea de a intra pe piata respectivului produs strain, accentuandu-se in felul acesta concurenta si

Cea mai importanta miscare nu mai poate fi considerata cea a productiei, ci a capitalurilor, astfel au de castigat deseori tarile ce beneficiaza de capitaluri straine,sau de activitatea unor firme straine pe teritoriul lor.Ne integram intr-o comunitate, asa o dorim, intr-o comunitate ale caror reguli trebuie sa ni le insusim. Industria romaneasca trebuie protejata,iar problema va fi cat si cum. Ca apoi zadarnica sa fie protectia ei, daca produsele nationale in primul rand nu ajung pe piata, fie din motive obiective-nu avem infrastructuri corespunzatoare, fie din motive subiective- le avem dar nu le folosim intentionat sa favorizam importul de produse straine similare sau nu.

Despre teoria perioadei de tranzitie la economia de piata se poate mentiona ca se obisnuia a se spune tranzitia la economia de piata , folosind mai rar notiune de perioada de tranzitie , care , de altfel, pare a fi mai adecvata in cazul dat.

Pana nu de mult se considera ca perioada de tranzitie incepe cu infaptuirea revolutiei politice si se termina cu crearea in economie a unui sector privat dominant.

Astfel putem cosidera ca perioada de tranzitie are trei puncte de reper:

- primul, inceputul tranzitiei, asociat de obicei cu transformarile politice, cu venirea liberalilor la putere.

- urmeaza apoi liberalizarea economiei, care include nu numai liberalizarea preturilor, ci si a comertului exterior, urmata de privatizarea si crearea sectorului privat dominant in economie.

- in cea de-a treia etapa, accentul este pus pe solutionarea unor probleme cum ar fi restructurarea intreprinderilor si crearea institutiilor necesare unei functionari normale a pietei- sistemul juridic, fiscal, creditar . In aceasta etapa are loc crearea unui nou sistem de protectie sociala, recunoscut de majoritatea populatiei si care constituie temelia stabilitatii politice

Majoritatea tarilor in tranzitie, se afla in perioada de trecere de la etapa a doua la cea de-a treia , etapa care in pofida asteptarilor, va fi cea mai indelungata si mai anevoioasa, din cauza imposibilitatii crearii rapide a unui sistem de protectie sociala eficient si viabil, trecerea care urmeaza sa asigure o stabilitate in societate, absolut necesara ca economia de piata sa-si demonstreze superioritatea sa fata de socialism.

Elementele specifice care conditioneaza necesitatea unei teorii a perioadei de tranzitie, din acest punct de vedere, sunt:

- caracterul mixt al tuturor formelor , metodelor si mecanismelor de functionare a economiei in aceasta perioada ;

- rolul deosebit al statului care infaptuieste reformele, dar care mai ramane inca o perioada indelungata  intreprinzatorul principal ;

- componentul ilogic al intreprinderilor, atat al celor private, cat si al celor de stat, modul cum se rezolva dilema  eficienta economica- echitate sociala .

Ca metode de politica economica intalnite in perioada de tranzitie sunt doua modalitati diferite de a efectua tranzitia, intitulate oarecum conventional :

Terapia de soc  presupune realizarea rapida a principalelor obiective ale tranzitiei, liberalizarea brusca a preturilor si a schimb urilor comerciale, privatizarea si demonopolizarea economiei.

Terapia gradualista  a fost aplicata in Ungaria, care a pornit pe calea reformelor radicale cu mult inaintea celorlalte tari socialiste. Totusi tara de referinta este China, iar gradualismul chinez consta in imbinarea controlului macroeconomic asupra economiei si mentinerea unui puternic sector de stat cu procesul de liberalizare in sectoarele marginale: comert, agricultura, servicii.

In concluzie, putem aprecia ca ciclurile economice reprezinta o realitate a oricarei economii contemporane, constituie probleme complexe, importante pentru intreaga lume cu atat mai mult cu cat apar o serie de aspecte negative. Fazele miscarii ciclice se conditioneaza reciproc, sunt interdependente si in unitatea lor pregatesc premisele ce asigura activitatii economice continuitate si progres.