Economia Digitală

Economia digitala presupune un consum mai mare de munca de conceptie, de înalta calificare care creeaza o valoare adaugata mai ridicata, noi locuri de munca, segmente practic nelimitate de oportunitati de afaceri si creativitate, prin existenta unor standarde flexibile si interconective care faciliteaza nevoia integrarii si/sau individualizarii diferitilor consumatori. De aici si constatarea ca noua economie este “scientointensiva” si “artintensiva”.

Diminuarea consumului de resurse, marirea spiritului novator si întreprinzator, cresterea productivitatii muncii, a vitezei producerii si schimbarii fenomenelor si proceselor economice, sporirea valorii adaugate, reprezinta doar câteva dintre efectele economice care au impus economia digitala ca forma superioara a economiei în general.

Important este de mentionat ca fiecare dintre principiile noii economii deschid paradigme specifice pentru stiinta economica, în general, dar mai ales pentru diferitele discipline si specializari ale acesteia

Noua economie se supune principiului potrivit caruia ”cu cât mai multe persoane se implica cu atât avantajul pentru fiecare implicat este mai mare” (the more people involved the bigger benefit for everyone involved).

Efectele micro si macroeconomice ale noii economii si SI au la baza principiile general valabile ale dezvoltarii acesteia, care sunt:

a) convingere (awarness);

b) accesibilitate (accessibility);

c) disponibilitate (availability);

d) existenta resurselor necesare (affordability);

e) adecvare (appropriatness).

Analiza pe sectoare a reducerii costurilor ca urmare a introducerii uneia dintre cele mai raspândite forme de manifestare a noii economii afacere/afacere (B2B) este extrem de semnificativa (tabelul nr. 1). Cele mai mari economii se realizeaza în industria componentelor electronice, iar cele mai scazute în extractia carbunelui, industria alimentara si sanatate.