Elasticitatea ofertei pe piața unui anumit bun de consum

1. INTRODUCERE

Apariţia schimbului de bunuri şi evoluţia acestuia a dat naştere la piaţă. Ea a apărut ca urmare a dezvoltării diviziunii sociale a muncii, prin viziunea care sa realizat între producător şi consumator. Această separare a determinat că bunurile produse să ajungă de la producător la consumator prin intermediul pieţei. Piaţa, este aşadar o categorie economică complexă, ce reflectă totalitatea relaţiilor de vânzare – cumpărare care au loc în societate, în interacţiunea lor, în strânsă legătură cu spaţiul economic în care au loc. Piaţa este locul întâlnirii a ofertei vânzătorilor şi cererii consumatorilor, a confruntării dintre ele. Deci, pe piaţă se reflectă raporturile reale dintre producţie şi consum, prin intermediul categoriilor relative de cerere şi ofertă şi a categoriilor de preţ.

Participanţii la piaţă, la relaţiile pe care le reflectă sunt producătorii în calitate de ofertanţi de factori de producţie, bunuri de consum şi servicii şi consumatorii productivi şi individuali în calitate de cumpărători, care se opun unui altora prin urmărirea propriului interes. În acelaşi timp este de remarcat faptul că între ofertanţi şi consumatori există o puternică legătură ce pune în evidenţă ‘solidaritatea funcţională ’ a pieţei.

Analiza problemelor referitoare la ofertă este o continuare a analizei resurselor economice şi a factorilor de producţie, şi respectiv o continuare a analizei bunurilor economice.

2. CONCEPTUL DE OFERTĂ. LEGEA OFERTEI

Oferta reprezintă o relaţie între cantitatea dintr-un bun material sau dintr-un serviciu, dintr-o grupă de bunuri pe care un vânzător este dispus să o cedeze, să o ofere, contra plată, într-o anumită perioadă de timp, la nivelul preţului existent .

Oferta se referă la un preţ anume, şi poate fi privită ca oferta a unui bun, a unei industrii, a unei firme şi ca oferta totală de piaţă. Desigur,în funcţie de nivelul cererii, cantitatea care se vinde efectiv poate să difere de cantitatea oferită.

Oferta este în funcţie de preţ. Ea pune în evidenţă diversele cantităţi de bunuri pe care vânzătorii sunt dispuşi să le vândă la diverse preţuri date. Deci, între evoluţia preţului unitar al unui bun şi oferta pentru bunul respectiv există o relaţie de cauzalitate. Această relaţie este exprimată sintetic de legea ofertei, ea arată relaţia care se stabileşte între cantitatea dintr-un bun pe care un ofertant o oferă spre vânzare într-o anumită perioadă de timp şi preţul la care bunul respectiv se vinde.

Legea ofertei arată că ofertanţii sunt dispuşi să ofere o cantitate mai mare dintr-un bun oarecare, la un preţ mai mare, decât la unul mai mic. Curba ofertei arată că nivelul de preţ este necesar pentru a-l determina pe ofertant să ofere o anumită cantitate de bun.

Exemplu: Presupunem că avem următoarele date din tabel :

Oferta individuală pentru bunul X

Grafic, relaţia dintre preţul unitar şi cantitatea oferită, este reprezentat în următoarea figură:

Aşadar, curba ofertei pune în evidenţă cantitatea de bunuri pe care un ofertant este dispus să o ofere, într-o anumită perioadă de timp, la diferite niveluri de preţuri. Altfel, se poate spune, că ea arată care este preţul la care ofertantul este dispus să ofere diferite cantităţi dintr-un bun oarecare, într-o anumită perioadă.