Evoluția salariului real în România

In primul trimestru al anului 2005 PIB-ul estimat a fost de 497.251,2 mld lei exprimat in preturi curente, in crestere . in termeni reali . cu 5,9% fata de trimestrul I din anul 2004. Cresterea a fost determinate in mod semnificativ de marirea volumului de activitate si, in consecinta, a valorii adaugate brute din servicii (6.8%) si din industrie (5%).

La sfarsitul lunii aprilie 2005 bugetul de stat inregistra un deficit de 54,95 mld lei, spre deosebire de luna aprilie 2004 cand bugetul de stat avea un excedent de 89,76 mld lei.

In ceea ce priveste executia bugetelor locale de mentionat este cresterea excedentului acestor bugete cu 33% fata de nivelul excedentului inregistrat la sfarsitul lunii aprilie 2004. Executia bugetului asigurarilor sociale la sfarsitul lunii aprilie arata un deficit de 350,9 mld lei.

In perioada 01.I . 30.IV 2005, indicele brut al productiei din industria prelucratoare a inregistrat o crestere de 7.2 procente, fata de perioada corespunzatoare a anului precedent; pe ansamblul ramurii, indicele brut a fost de de 105.9%.

Investitiile realizate in economie in primul trimestru al anului 2005 au insumat 50.202,6 mld lei, fiind in crestere, in termeni reali, cu 4,8% fata de acelasi trimestru al anului 2004. Efectivul salariatilor din economie era la sfarsitul lunii aprilie 2005 de 4.551 mii persoane, cu 3,3% mai mare decat in aprilie 2004.

Castigul salarial mediu brut pe economie a fost in luna aprilie 2005 de 9.729.767 lei, cu

17% mai mare decat in aprilie 2004. Castigul salarial mediu net a fost de 7.434.792 lei, cu 24,5% mai mare decat in luna similara din 2004. Ca urmare, salariul real a crescut in aprilie 2005 cu 13% fata de aprilie 2004, fiind cu 12,7% mai mic fata de salariul real din octombrie 1990.

Rata somajului inregistrat in luna aprilie 2005 a fost de 5,7% in raport cu populatia activa civila totala. Numarul somerilor la sfarsitul lunii aprilie era de 511, 3 mii persoane.

Conform anchetei realizate de Institutul National de Statistica, 60,1% din gospodariile

din Romania aveau in iunie 2004, comparativ cu perioada similara din 2003, o situatie

economica neschimbata, 30,2% o situatie economica mai rea si doar 9,7% o situatie economica

mai buna. Analizand posibilitatea acoperirii tuturor cheltuielilor si realizarii de economii in

perioada iunie 2003 . mai 2004 rezulta ca numai 1 din 10 gospodarii s-au incadrat in bugetul

disponibil, reusind sa realizeze si unele economii, 90% din gospodarii insa au cheltuit tot venitul

disponibil. Pentru mai mult de 25% din gospodarii echilibrarea bugetului familiei s-a facut pe

baza de imprumuturi sau prin consumul unor economii acumulate anterior (doar pentru 5% din

cazuri). Aceasta situatie este mai intensa in mediul urban. Din punct de vedere al cheltuielilor

pe care si le pot permite, circa 83% din gospodarii afirma ca pot cumpara produsele alimentare

necesare, si doar 49% isi pot permite cumpararea articolelor de imbracaminte si incaltaminte de

care au nevoie. Aproape 25% din gospodarii au avut dificultati repetetate in achitarea la timp a

obligatiilor, dintre aceste restante repetate 65% au reprezentat cheltuielile pentru intretinerea

locuntei, 37% nu au platit la timp consumul de energie electrica, iar aproximativ 16% au avut

intarzieri la plata abonamentul TV.

Conform aceleasi anchte principala sursa de venit pentru 54% din gospodarii o

reprezinta veniturile de natura salariala. Pe ansamblu exclusiv din prestatii sociale obtin venituri

peste un sfert din gospodarii. Aproximativ 75% din gospodarii obtineau venituri lunare sub

plafonul lunar de 8.200.000 lei, in timp ce aproximativ 54,7% din gospodarii au avut venituri sub

nivelul lunar de 5.500.000 lei, in conditiile in care pentru aceesi perioada, respectiv mai 2004,

nivelul cosului minim de consum calculat de INS era de 6.503.867 lei. Aproximativ 30% din

gospadarii au avut venituri de aprox 3.250.000 lei pe luna, avand de optat intre a-si plati

facturile pentru intretinerea locuintei si utilitati sau a-si acoperi cheltuielile alimentare astfel

incat sa subziste.

Continuarea deteriorarii nivelului de trai al gospodariilor este consecinta promovarii

unei politici a veniturilor restrictive, concomitent cu o politica de ajustare a preturilor in special

la utilitati extrem de dinamica.

De altfel modificarile in structura IPC care sunt operate in functie de modificarile

structurii de consum, reflecta existenta unui dezechilibru intre cresterile veniturilor populatiei si

cresterile de pret la utilitatile publice, indiferent daca vorbim de energie electrica, gaze, incalzire

sau servicii de posta si telefon. Avand in vedere faptul ca majoritatea acestor produse sau

servicii sunt considerate de stricta necesitate, singura parghie pe care populatia a avut-o la

dispozitie a fost reducerea consumului la produse alimentare precum si la cele nealimentare,

altele decat cele identificate mai sus. Rezultatul unei astfel de politici consideram ca s-a reflectat

si in reducerea capacitatii de economisire a populatiei si implicit a celei de investitie.

Daca avem in vedere evolutia lunara a indicelui preturilor de consum fata de luna

anterioara, in perioada 2002 . 2004, precum si a componentelor acestuia, putem concluziona