Frontiere Etice ale Capitalismului - Recenzie

Lucrarea Frontiere etice ale capitalismului coordonată de Daniel Daianu și Radu Vrânceanu face referire la sistemul de valori și de repere ale moralei, un domeniu dificil și vag.

Lucrarea este redactată de către un grup de 13 autori sub coordonarea celor deja amintiți.

Daniel Dăianu este profesor la Școala Națională de Studii Politice si Administrative (SNSPA) din Bucuresti. Este presedinte al consiliului de supraveghere al BCR și membru corespondent al Academiei Romane si membru al American Economic Asociation. Dintre lucrarile publicate mentionez Functionarea economiei si echilibrul extern (Editura Academiei, Bucuresti, 1992), Echilibru si moneda(Ed Humanitas, Bucuresti, 1993), Incotro se indreapta tarile post-comuniste(Ed Polirom, Iasi, 2000), Pariul Romaniei(Ed Campania, Bucuresti, 2004).

Radu Vranceanu este profesor de ecomomie si directorul cercetarii la ESSEC Business School(Cergy, Paris). Si-a obtinut doctoratul in economie in 1994, In anul 2000 a lucrat ca Economic Affairs Officer pe langa Comisia Economica pentru Europa a Națiunilor Unite, la Geneva. Este coautor a trei tratate de economie: Introduction a la Microeconomie des Entreprises(Ed. Dunard, Paris, 2002), Microeconomie(Ed. ESKA, Paris, 2003) și Warking Time(Ed. Edward Elgar, Paris, 2000).

Cartea este structurată în trei părți, fiecare dintre acestea cuprinzând o serie de capitole care subsumează opiniile unor experti din diferite domenii ale științelor sociale(filosofi, sociologi, economiști și cercetători din sfera managementului) proveniți atât din țări dezvoltate cât și din țări în curs de dezvoltare.

Prima parte a lucrării de față „Etica protestantă” cuprinde primele 5 capitole în care autorii subliniază faptul că societățile capitaliste nu sunt capabile să furnizeze soluții pentru problemele etice.

Ca să putem întelege conceptul de etică a sistemului capitalist trebuie să facem câteva precizari legate de etimologia acestui termen. Etimologia cuvântului etică este legată de comportament, deci atunci când discutăm despre sistemul capitalist vorbim despre comportamentul uman cinstit sau necinstit.

În privința legăturii dintre etică și capitalism distingem patru perspective tipice ideale. În primul rînd vorbim despre perspectiva misionară. Misionarii privesc capitalismul ca fiind un sistem profund și etic, ca pe o condiție organică pentru dezvoltarea și consolidarea unei conduite morale. Aceștia susțin ideea conform căreia piața capitalistă este strâns legată de de libertatea politică și democrație dar și de progresul moral și social.

Cea de-a doua perspectivă plasează capitalismul dincolo de sau înainte de etică. Din această perspectiva capitalismul reprezintă o ordine amorală, care poate conviețui alături de sistemele sociale, politice și etice.

A treia perspectiva este de factură critică, capitalismul fiind considerat un sistem profund imoral prin însăși natura lui.

Cea de-a patra perspectivă este una tipică ideală, una de reglementare. În această concepție capitalismul nu este un sistem etic sau autoreglator prin însăți natura lui.

Toate aceste condiții au coexistat și au reprezentat poziții teoretice si practice diferite în ceea ce privește legătura dintre etică și capitalism.

Începutul anilor ̕ 90 ai secolului trecut a fost marcat de euforia căderii comunismului, care a cuprins intelectualitatea și cercurile politice occidentale. O iluzie a fost aparenta convingere ca sistemul capitalist, învingător al războiului ideologic ce a durat aproximativ un secol, se apropia de modelul societății perfecte lăsând în urmă propriile slăbiciuni.

Transformarea fostelor sisteme socialiste s-a făcut pe baza privatizării rapide. Slăbiciunea instituționala a acestor sisteme, funcționarea precară a mecanismelor de control reciproc precum și corupția la nivelul magistraților reprezintă tocmai dezorganizarea cauzată de tranziția postcomunistă.