Impactul Crizei Financiare asupra IMM-urilor

REZUMAT

Criza economică a debutat pe piaţa americană în octombrie 1997 , s-a declanşat cu putere şi s-a extins cu repeziciune, ca urmare a globalizării. Cunoscând consecinţele globalizării, multe din statele europene au acţionat preventiv pentru diminuarea efectelor crizei care se prefigura. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat în Romania , unde criza i-a găsit total nepregătiţi pe oficialii români care declarau că efectele crizei nu vor afecta economia românească foarte mult. Aşa se explică ȋntârzierea cu care s-a acţionat pentru diminuarea efectelor crizei.

Astfel , efectele negative ale crizei economice s-au resimţit cel mai mult în sectorul IMM care fost secătuit de costurile crizei economice mai ales a celor din sectoare precum comertul, constructiile si imobiliarele. Numarul IMM-urilor aflate in faliment s-a dublat in prima jumătate a anului faţă de perioada similară a anului trecut. Acest lucru se datorează faptului că ritmul de creditare al IMM-urilor s-a diminuat cu 30%, ceea ce ȋmpiedică dezvoltarea acestora si are ca prim efect reducerea solvabilităţii bancare a acestora

Principalele dificultăţi cu care acestea se confruntă, atât din cauza crizei economice, cît şi din cauza acţiunilor haotice ale guvernului sunt:

- în domeniul asigurării finanţării necesare şi a lichidităţilor din cauza blocajului creditării.

- scăderea drastică a cererii de produse şi servicii la nivel naţional şi internaţional, reflectată în reducerea importantă a exporturilor şi vînzărilor pe piaţa internă,

- fiscalitate şi parafiscalitate extrem de ridicată,

- creşterea abruptă a preţurilor la materii prime, energie şi alimente,

- variaţii mari ale cursului valutar şi inflaţiei,

- cadrul legal instabil, birocraţia şi numeroasele bariere administrative privind desfăşurarea activităţii IMM-urilor,

- măsurile insuficiente de susţinere a IMM-urilor în perioada crizei

- excesul de controale ale administraţiei publice locale şi centrale asupra IMM-urilor.

Potrivit Institutului National de Statistică, in perioada ianuarie - decembrie 2009 exporturile au scazut cu 13,9% iar importurile cu 21,8%, faţă de aceeasi perioada din 2009.

în ceea ce priveste stimularea dezvoltării sectorului IMM s-a făcut foarte puţin. Comisia Europeana recunoaşte rolul fundamental al IMM-urilor în economia statelor, acestea reprezentând esalonul cel mai numeros, cu un rol esenţial in iesirea din criză si relansarea economiei.

Ȋn cadrul măsurilor de revigorare a economiei românesti, oficialităţile trebuie să aibă în vedere şi să acţioneze pentru stimularea activă a exportului.

Unele companii, în vederea asigurării unui minim cash-flow care să le permită continuarea afacerilor, preferă să-şi amâne plata unor datorii către stat, chiar dacă trebuie să plăteasca penalizari exagerate.

Cel puţin din acest punct de vedere statul reprezintă pentru acesti datornici cel mai mare cămătar.

2. CUVINTE CHEIE

• Antreprenoriat

• Lichidităţi

• Investiţii

• Comisia Europeană

• Finanţare

3. INTRODUCERE

Criza economică a debutat pe piaţa americană în octombrie 1997 , s-a declanşat cu putere şi s-a extins cu repeziciune, ca urmare a globalizării. Cunoscând consecinţele globalizării, multe din statele europene au acţionat preventiv pentru diminuarea efectelor crizei care se prefigura. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat în România , unde criza i-a găsit total nepregătiţi pe oficialii români care declarau că efectele crizei nu vor afecta economia românească foarte mult. Aşa se explică întârzierea cu care s-a acţionat pentru diminuarea efectelor crizei.

Astfel , efectele negative ale crizei economice s-au resimţit cel mai mult în sectorul IMM care a fost secătuit de costurile crizei economice mai ales a celor din sectoare precum comertul, constructiile şi imobiliarele. Numarul IMM-urilor aflate în faliment s-a dublat în prima jumătate a anului faţă de perioada similară a anului trecut. Acest lucru se datorează faptului ca ritmul de creditare al IMM-urilor s-a diminuat cu 30%, ceea ce impiedică dezvoltarea acestora şi are ca prim efect reducerea solvabilităţii bancare a acestora.

„IMM-urile sunt cel mai dinamic sector al economiei româneşti, generând aproape 80% din PIB-ul României. Dar este şi cel mai sensibil şi afectat de climatul economic”, a declarat presedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu. Acesta consideră că statul român trebuie sa fie primul care să "dezgheţe lichidităţile" prin achitarea datoriilor în valoare de aproximativ 2,1 miliarde de euro pe care le are la IMM-uri. "

IMM-urile se confruntă astfel cu o serie de dificultăţi şi încearcă să facă faţă

Principalele dificultăţi cu care acestea se confruntă, atît din cauza crizei economice, cît şi din cauza acţiunilor haotice ale guvernului sunt:

- In domeniul asigurării finanţării necesare şi a lichidităţilor din cauza blocajului creditării.

- scăderea drastică a cererii de produse şi servicii la nivel naţional şi internaţional, reflectată în reducerea importantă a exporturilor şi vînzărilor pe piaţa internă,

- fiscalitate şi parafiscalitate extrem de ridicată,

- creşterea abruptă a preţurilor la materii prime, energie şi alimente,

- variaţii mari ale cursului valutar şi inflaţiei,

- cadrul legal instabil, birocraţia şi numeroasele bariere administrative privind desfăşurarea activităţii IMM-urilor,

- măsurile insuficiente de susţinere a IMM-urilor în perioada crizei

- excesul de controale ale administraţiei publice locale şi centrale asupra IMM-urilor.

- Lipsa unor măsuri de protejare a capitalului romanesc;

- Lipsa de informare a intreprinzătorilor.