Implicațiile juridice asupra crizei economice în România

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 8 în total
Cuvinte : 3262
Mărime: 200.57KB (arhivat)
Publicat de: Florin B.
Puncte necesare: 5
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Carmen Popa
Facultatea de Stiinte Economice

Extras din referat

1. Criza economica in lume

In februarie 2007, actuala criză mondială părea să fie mai mult o problemă financiară americană. Şi asta pentru că din ce în ce mai mulţi clienţi din Statele Unite nu şi-au mai achitat creditele ipotecare cu grad ridicat de risc, ceea ce a provoacat primele falimente ale unor instituţii bancare specializate. În luna august a aceluiaşi an, bursele americane încep declinul iar băncile centrale intervin pe pieţe cu lichidităţi. Problemele finaciare ale americanilor continuă şi în 2008, an în care efectele crizei financiare se fac simţite atât în Europa cât şi în România.

Pe 22 ianuarie 2008, Banca centrală americană (FED) îşi scade rata dobânzii de referinţă la 3,5%, cu trei sferturi de punct. O lună mai târziu, pe 17 februarie, Banca britanică Northern Rock este naţionalizată pentru a fi salvată de la faliment. În martie anul trecut, băncile centrale fac o nouă injecţie masivă de lichidităţi pe piaţa creditelor, pentru a face faţă contracţiei acesteia. La jumătatea lui martie, JPMorgan Chase anunţă achiziţionarea băncii de investiţii Bear Stearns, la un preţ scăzut şi cu ajutorul FED. La jumătate de an după această achiziţie, trezoreria americană decide naţionalizarea băncilor Fannie Mae şi Freddie Mac, după ce acestea au suferit pierderi financiare importante. Pe 15 septembrie, şoc pe piaţa bancară americană. Banca de investiţii Lehman Brothers îşi depune bilanţul, iar Bank of America anunţă cumpărarea Merrill Lynch. La numai o zi distanţă, compania de asigurări AIG (American International Group) este salvată de Guvernul american, care îi oferă 85 de miliarde de dolari în schimbul a 79,9% din capital.

Pe 17 septembrie, bursele din lume înregistrează scăderi considerabile în timp ce băncile centrale intensifică operaţiunile pentru injectarea de lichidităţi pe piaţă.

Fuziuni şi naţionalizări masive în toată lumea. Pe 18 septembrie, Banca britanică Lloyds TSB cumpără HBOS, instituţie financiară concurentă iar la mai puţin de o săptămână, pe 26 septembrie, JPMorgan preia controlul asupra Washington Mutual, cu ajutorul autorităţilor federale. Tot în septembrie, compania de asigurări belgiano-olandeză Fortis este ajutată de statele belgian, olandez şi luxemburghez. Banca britanică Bradford and Bingley este naţionalizată. Tot acum şi Banca Dexia este naţionalizată de autorităţile franceze şi belgiene.

La începutul lui octombrie, Camera Reprezentanţilor adoptă un plan de salvare a sectorului financiar, în valoare de 700 de miliarde de dolari. Tot atunci, avea loc la Paris, pe 4 octombrie, reuniunea de urgenţă a liderilor membrilor europeni ai G8 care nu reuşesc să ajungă la un acord privind înfiinţarea unui fond european pentru susţinerea instituţiilor financiare aflate în dificultate. Londra anunţă un plan de salvare care include o naţionalizare parţială a băncilor. Fondul Monetar Internaţional (FMI) revizuieşte în scădere previziunile privind creşterea economică mondială, în condiţiile în care bursele sunt în scădere. Tot în octombrie, BNP Paribas preia Fortis în Belgia şi Luxembourg, devenind cea mai mare bancă de depozite din Europa. Pe 12 octombrie, cele 15 ţări din Zona euro ajung la un acord privind un plan de acţiune: garantarea creditelor interbancare şi posibila recapitalizare a băncilor. La 15 octombrie, Wall Strret înregistrează cea mai mare scădere de după 1987. Europenii, reuniţi la un summit la Bruxelles, cer organizarea unui summit mondial înainte de sfârşitul anului, pentru reformarea sistemului financiar internaţional. Preţul petrolului scade sub 70 de dolari barilul. În octombrie, Biroul Internaţional pentru Muncă (BIM) estimează că efectele crizei financiare vor antrena pierderea a 20 de milioane de locuri de muncă în lume până la sfârşitul anului 2009. Tot mai multe state cer ajutor FMI. Pe 24 octombrie, Islanda cere oficial Fondului Monetar Internaţional un ajutor de două miliarde de dolari pentru a face faţă crizei care îi distruge sistemul bancar. Tot acum şi Ucraina cere un împrumut de 16,5 miliarde de dolari În tot acest timp, euro ajunge la cel mai scăzut nivel faţă de dolar din aprilie 2006. FMI, UE şi Banca Mondială anunţă că acordă 20 de miliarde de euro împrumut Ungariei. Industria auto, următoarea victimă a crizei. Pe 18 noiembrie, GM, Ford şi Chrysler cer Congresului o nouă extindere a alocărilor din bani publici, avertizând că industria auto este în pragul dezastrului. Acţiunile General Motors şi Ford se depreciază, cunoscând o scădere de 90%, respectiv 80%, în ultimele 12 luni. În aceeaşi perioadă, preţul petrolului atinge minimul ultimelor 22 de luni: 52,55 USD pe baril pe piaţa de la New York. Statele din Nordul Europei vor acordă Islandei un împrumut în valoare de 2,5 miliarde de dolari pentru a ajuta ţara să-şi revina din criza financiară cu care se confruntă. Banca centrală a Elveţiei a coborât dobânda cheie cu 1 punct procentual la 1%.

2. Cauzele si efectele crizei economice in Romania

În noiembrie, Moody's anunţă că România ar putea intra în recesiune în 2009. Tot atunci, intră în vigoare decizia BNR de a reduce rezervele minime obligatorii pentru lei la 18%. ArcelorMittal avertizează că ar putea concedia 16% dintre angajaţi, începând cu ianuarie 2009. Tot pe plan intern, BERD anunţă că economia României va creşte cu 3% în 2009, iar Dacia ar putea disponibiliza 600 de muncitori în decembrie. Azomureş decide să oprească total producţia din 2 decembrie iar companiile româneşti anunţă disponibilizări masive.

Economia românească din anii premergători aderării la UE din 2007 a urmat un model de creştere care se baza tot mai mult pe credite externe, procese care periclitează stabilitatea accentuându-se în aşa aşa măsură încât FMI şi-a exprimat el însuşi în 2006 şi 2007 îngrijorarea legat de dezechilibrul în creştere. Întrebarea care se pune este aceea dacă există un alt model, care să reducă imensa corupţie, să crească numărul locurilor de muncă, să dezvolte infrastructura şi să amelioreze capacitatea de export, comentează ziarul ungar Nepszabadsag. Motivele majorării cheltuielilor de către guvernul român sunt numeroase.

Preview document

Implicațiile juridice asupra crizei economice în România - Pagina 1
Implicațiile juridice asupra crizei economice în România - Pagina 2
Implicațiile juridice asupra crizei economice în România - Pagina 3
Implicațiile juridice asupra crizei economice în România - Pagina 4
Implicațiile juridice asupra crizei economice în România - Pagina 5
Implicațiile juridice asupra crizei economice în România - Pagina 6
Implicațiile juridice asupra crizei economice în România - Pagina 7
Implicațiile juridice asupra crizei economice în România - Pagina 8

Conținut arhivă zip

  • Implicatiile Juridice Asupra Crizei Economice in Romania.doc

Te-ar putea interesa și

Managementul resurselor umane, motivarea personalului la firma SC Prutului SA

Introducere În lucrarea de faţă am încercat să evidenţiez importanţa şi complexitatea resurselor umane şi a managementului acestora, respectiv...

Revizuirea tratatului de la Paris 1856. implicațiile acțiunilor diplomației ruse asupra României în perioada anilor 1870-1875

Vocea poporului român a fost mai puternică decât cea a cupidităţii şi a ambiţiei. Cu toate intrigilie,dorinţa naţională s-a manifestat [...] Şi...

SC Gamabell Exim SRL

Descrierea S.C. „Gamabell Exim“ S.R.L. Compania Gamabell Exim S.R.L., deţinătoarea brandului Meli Melo – Paris, a deschis primul magazin în anul...

Gestiunea informatizată în administrația publică

Gestiunea Informatizata in administratia publica Introducere Tehnologia şi modul de gestionare al informaţiei reprezintă noul motor al...

Problema echilibrului bugetar

Abordările cu privire la dimensionarea deficitelor bugetare, la mijloacele de finanţare şi în special la dimensionarea datoriei publice capătă o...

Studiu asupra Sistemului Contabil Românesc

1. Contabilitatea premergătoare partidei duble. Antichitate În această perioadă au existat însemnări contabile prezentate sub formă primitivă...

Migrația Forței de Muncă din Vaslui

„Libera circulaţie a persoanelor reprezintă una dintre cele patru libertăţi asigurate de legislaţia comunitară, precum şi o importantă pre-condiţie...

Fiscalitate

CONSIDERATII INTRODUCTIVE 1. Necesitatea impozitului Satisfacerea nevoilor colective ale oricarei societati impune realiazrea unor venituri...

Ai nevoie de altceva?