Inflația

1.Conceptul de inflatie

Ca proces prin excelenta monetar, inflatia are o istorie indelungata. Aceasta s-a manifestat insa, de-a lungul secolelor, cu intensitati inegale si cu schimbari de sens. Istoricii consemneaza perioade cand procesul s-a desfasurat cu asemenea intensitati si efecte, incat a fost considerat, pe buna dreptate, „dezordinea dezordinelor in viata economica”.

Precizarea naturii inflatiei se face in corelatie cu formele istorice pe care le-au imbracat banii. Initial, inflatia sa manisfestat sub forma devalorizarii mascate a monedelor din metale pretioase, sub forma separarii continutului nominal al monedelor metalice(mai mare) de continutul lor real(mai mic); aglomerarea circulatiei cu monede ieftine, fara valoare deplin; scaderea puterii de cumparare a monedelor falsificate. A doua forma istorica de inflatie a fost aceea a banilor de hartie convertibili in aur. Inflatia de acest gen aparea atunci cand cantitatea banilor de hartie aflata in circulatie o depasea sensibil pe cea care rezulta din raportul dintre masa de aur monetar si etalonul de aur.

Prabusirea etalonului de aur a creat premisele unei noi forme de inflatie, respectiv inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur. Ca urmare, in conditiile in care singurele elemente de stabilitate si normalitate monetara decurg din cursul fortat al banilor si din increderea populatie in buna lor functionare, inflatia poate sa apara ca un proces ce iese din cadrul normalului monetar si pune in evidenta un excedent de bani. Aceasta forma a inflatiei corespunde perioadei contemporane.

Aparuta la punctele de interferenta dintre fluxurile reale si cele monetare, inflatia apare ca o disfunctie acceptata de agentii economici, ca un rau necesar al cresterii economice. Multi specialisti considera inflatia moderata si controlata de agentii specializati drept raul cel mai mic fata de somajul cronic de masa, considerat raul cel mare.

Ca proces structural ce cuprinde ansamblul macrosocial, inflatia actuala are efecte restructurate, mai mari sau mai mici mai mult sau mai putin dureroase pentru categoriile sociale cu venituri relativ fixe.

Inflatia este un fenomen economico-social complex, care a devenit general si persistent in epoca noastra. Inflatia se defineste ca un dezechilibru monetar de ansamblu al economiei care poate fi sesizat prin doua tendinte majore, si anume: cresterea generalizata, sensibila a preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor. Inflatia apare cand, indiferent din ce cauza, cantitatea de bani in circulatie devine, sub aspect valoric, mai mare decat cantitatea de bunuri destinate vanzarii.

2.Cauzele si formele inflatiei

Inflatia, ca orice fenomen conplex, este explicata prin cauze multiple, cum sunt: cresterea excesiva a creditului, acoperirea deficitelor bugetare si a balantelor de plati externe, cresterea salariilor fara acoperire in sporirea productivitatii muncii, cresterea costurilor, scaderea productiei de bunuri materiale si servicii sau ramanerea in urma a acesteia fata de evolutia masei monetare.

Pentru intelegerea inflatiei, cea mai mare inportanta o are cunosterea mecanismului sau de declansare si desfasurare pe baza caruia pot fi concepute modalitatile de intervetie, de combatere a consecintelor si cauzelor care au generat-o. In acest sens punctul de pornire il reperzinta dezechilibrul pe care il marcheaz inflatia intre masa monetara excedentara, in comparatie cu volumul bunurilor si seviciilor destinate vanzarii.

Pronind de la factori nemijlociti care stau la originea inflatiei, distingem mai multe tipuri de infaltie: infaltie monetara, inflatie prin cerere si inflatie prin costuri.

Inflatia monetara rezida in fenomenul de crestere a preturilor care are la baza sporirea excesiva a masei monetare in raport cu cantitatea de marfuri pe piata. Crestera masei monetare are atat rezultatul emisiunii de moneda si mai ales al crearii de moneda scripturala de catre bancile comerciale. Sporierea masei monetare contrubuie la cresterea cererii agregate, care determina, la randul ei, cresterea nivelului preturilor.