Inflația

Capitolul I

INFLATIA

Inainte de toate, inflatia este un fenomen monetara. Exista mai multe etape care au dus la dezvoltarea inflatiei.

Initial, inflatia s-a manifestat sub forma devalorizarii banilor- metale pretioase. In aceste conditii, avea loc separarea continutului nominal al monedelor metalice de continutul lor real. A doua forma istorica de inflatie consta in inflatia banilor de hartie convertibili in aur. Daca banii de hartie intreceau propria lor masura, atunci surplusul de bani de hartie antrena cresterea preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor aflati in circulatie. Prabusirea etalonului aur a creat premisele unei noi forme de inflatie - inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur. In conditiile in care singurele elemente de stabilitate si normalitate monetara decurg din cursul fortat al banilor si din increderea populatiei in buna functionare a sistemului monetar, inflatia poate sa apara si, in fapt, apare ca un proces ce “iese” din cadrul normalului moneta, ca un excedent de oferta monetara.

Unii autori privesc inflatia ca un proces general - atemporal si aspatial. Exista inflatie cand nivelul general al preturilor creste continuu si rapid, oricum anormal de rapid. Este vorba despre o crestere suplimentara fata de cea generala a economiei ( R.Bare, Silverman, Curzon ).

Numerosi specialisti considera inflatia doar o forma speciala de crestere a preturilor, respectiv acea crestere a preturilor nationale care o depaseste pe cea a preturilor internationale ( J.M.Keynes ).

In aprecierile si definitiile de mai sus exista numeroase elemente nationale, care surprind aspecte reale semnificative ale procesului inflationist contemporan. Totusi inflatia contemporana trebuie abordata si clarificata in termeni mult mai concreti.

Inflatia actuala continua sa ramana un proces de depreciere obiectiva a banilor aflati in circulatie. Ea nu consta in devalorizarea instrumentelor monetare prin masuri luate constient de factori economici specializati.

Inflatia se manifesta ca o crestere generala si durabila a marii majoritati a preturilor. Cresterea este insa diferentiata pe categorii de bunuri economice, ca si pe servicii ale factorilor de producti, pe variate piete teritoriale. Inflatia modifica deci corelatiile dintre preturile bunurilor si resurselor.. Inflatia actuala semnifica un anume raport intre marimea fluxurilor banesti si cea a fluxurilor reale. Aceasta semnifica excedentul masei monetare fata de oferta agregata de satisfacatori si de prodfactori.

Aparuta la punctele de interferenta dintre fluxurile reale si cele monetare, inflatia apare ca un rau necesar al cresterii economice. De asemenea, inflatia actuala are efecte restructurante.

Inflatia contemporana reprezinta un dezechilibru structural monataro-material, care exprima deprecierea banilor neconvertibili in aur si a celor neconvertibili in general si cresterea durabila si generalizata a preturilor, putand fi identificata si ca existenta in circulatie a unei mase monetare ce depaseste nevoile economiei.

Natura inflatiei contemporane poate fi evidentiata si prin compararea procesului rspectiv cu cel al deflatiei si cu cel al dezinflatiei.

Deflatia consta in procesul monetaro-material caracterizat prin scaderea durabila pe termen lung a nivelului preturilor, scadere rezultata dintr-un ansamblu de masuri care vizeaza restrangerea cererii nominale pentru a reduce tensiunile asupra dinamicii crescatoare a preturilor.

Dezinflatia consta in procesul monetaro-real care semnifica incetinirea durabila, controlata si autointretinuta a ratei de crestere a nivelului general al preturilor.

Cauzele si factorii inflatiei se ierarhizeaza in maniere diferite pe tari si grupe de tari. In unele tari o anumita cauza a jucat rolul principal in declansarea unei inflatii puternice autointretinute, in timp ce , in alte tari, o asemenea cauza nu a influentat procesul in cauza.

In ultimul timp se acorda o atentie aparte cauzelor si factorilor care au declansat si care intretin inflatia de mare amploare din fostele tari socialiste din Europa. Cercetarea si intelegerea cauzelor inflatiei cu care se confrunta Romania reprezinta o sarcina majora a stiintei economice romanesti.

Adesea, inflatia este explicata doar prin emisie excesica de semne banesti (inflatia prin cerere). Economistul american M. Friedman sustine ca inflatia este legata de oferta de moneda.

Un model de analiza si explicare multifactoriala a inflatiei este cel care a fost elaborat pe exemplul tarilor avansate economic in anii ’70, cand inflatia a reprezentat pentru ele realmente “inamicul public numarul unu”.

In domniul economic se cunosc mai multe tipuri de inflatie. Inflatia prin cerere este acea inflatie care rezulta din cresterea cererii agregate. Cresterea cererii agregate este explicata de unii specialisti prin cresterea veniturilor banesti ale populatiei.

Inflatia prin costuri, prin oferta apare in situatia in care costurile de productie cresc independent de cererea agregata. Daca firmele sunt confruntate cu o sporire a costului, ele vor raspunde partial prin cresterea pretului de vanzare si partial prin reducerea volumului activitatii.

Teortic vorbind, cel mai consistent criteriu de masurare a procesului inflationist este ecartul (decalajul) absolut si relativ dintre cererea solvabila nominala si oferta reala de bunuri materiale si servicii.

In prezent, inflatia este masurata prin urmatorii indici si coeficienti: indicele general al preturilor sau deflatorul PIB (PNB), indicele preturilor de consum, indicele costului vietii, etc. De-a lungul deceniilor postbeice, s-a impus ca instrument principal de masurare a inflatiei indicele preturilor de consum.

Indicele preturilor de consum (ICP) exprima modificarea medie ponderata a cheltuielilor pe care o familie de talie mijlocie din mediul urban le face pentru asigurarea mijloacelor de subzistenta, in concordanta cu nivelul si structura nevoii sociale istoriceste determinate.

ICP este un induce de tip Laspeyres, calculandu-se dupa formula:

IPC=

IPC este folosit de guverne drept criteriu de apreciere a reusitei sau nereusitei politicii sale economice. De asemenea acest indice serviste patronatului la negocierea cu sindicatele si salariatii, precum si la analizele comparate dintre dinamica preturilor si cea a productivitatii muncii, ca si pentru cunoasterea marimii profiturilor.

Masurarea intensitatii inflatiei a devenit, in ultimele decenii, o problema pe cat de actuala, pe atat de echivoca.Ese greu de spus, in fiecare moment, care este cantitatea de moneda care depaseste oferta de bunuri economice, cantitate corectata evident cu viteza de rotatie a banilor.