Inflația

Capitolul 1

Inflația

Inflația este văzută ca o maladie a banilor contemporani și reprezintă o prezență cotidiană pentru multe țări. Apărută din cele mai vechi timpuri și intâlnită frecvent după Primul Război mondial, in momentul în care s-a renunțat la convertibilitatea bancnotelor în metal prețios, inflația a insemnat o provocare economiștilor atât în plan teoretic cât și in plan practic,căutând căile adecvate de combatere a acesteia.

1.1 Abordare conceptuală

Termenul de inflație, etimologic provine din limba latina și inseamnă „ a umfla”. Astfel, inflatia este un dezechilibru monetar și se poate defini ca o creștere generalizată și continuă a nivelului general al prețurilor atât la bunuri cât și la servicii în condițiile în care puterea de cumparare scade, pe o perioadă indelungată. Inflația se face simțită atât la nivelul consumatorului cât și la nivelul macroeconomic.

În perioadele în care se manifestă fenomenele inflaţioniste, influenţa preţurilor care este în creșterec devine tot mai mare decât a celor care se diminuează, în așa fel încât, nivelul mediu al preţurilor va creşte. Deasemenea, inflaţia mai poate fi definită prin scăderea puterii de cumpărare a unei unităţi monetare, respectiv a cantităţii de bunuri şi servicii care poate fi achiziţionată prin intermediul unei unităţi monetare. De regulă, o creştere a nivelului mediu al preţurilor de sub 1% anual nu poate fi considerată inflaţie,iar o valoare a inflaţiei între 1 şi 3 % pe an este considerată rezonabilă pentru o economie în expansiune,acest tip de inflaţie se numeşte inflaţie târâtoare.In cazul în care în care inflaţia este de peste 50% pe lună, se spune că avem hiperinflaţie.

Inflaţia, pe termen lung, este prezentă în orice economie, așadar fenomenul nu poate fi

controlat în totalitate, el poate fi doar influenţat. Aceasta nu este „păguboasă” pentru toată lumea, adică cei care incearcă să anticipezet evoluţia ei au de câştigat, în schimb cei care nu o pot anticipa au de pierdut.

Inflaţia este un obstacol important în calea implementării politicilor economice de creştere economică, datorită faptului că anticipările agenţilor nu mai pot fi efectuate corect, şi de aici rezultă o o risipă de resurse şi de asemenea o neîncredere în politicile implementate de către autoritățile publice publică.

În cazul în care vorbim de inflaţie anticipată şi inflaţie neanticipată, este nevoie sa facem o distinție,astfel inflaţia neanticipată reflectă acea creştere surprinzătoare a preţurilor, c care nu a fost anticipată de agenţii economici. Acest nivel al inflaţiei poate fi mai mare decât nivelul real, determinat ex-post, sau chiar mai mic decât acesta. În schimb, inflaţia anticipată reprezintă acea inflaţie pe care actorii pieței o aşteaptă pe parcursul perioadei următoare. Procesul inflaţionist determină o redistribuire a veniturilor între agenţii care împrumută bani şi cei care dau cu împrumut.