Inflație versus șomaj

Doua din cel mai importante probleme ale oricarei natiuni – inflatia si somajul – necesita o atentie deosebita. Cu atat mai mult cu cat, la nivelul deciziei, intotdeauna trebuie sa se opteze, in situatii de criza sau recesiune, intre somaj si inflatie.

Inflatie

Intotdeauna inflatia a fost perceputa ca o dezordine in economia tarilor pentru ca aceasta dezordine atinge moneda, care este etalon de masura a tuturor lucrurilor, serviciilor si actelor.

Inflatia este un proces de crestere cumulativa si autointretinuta a nivelului general al preturilor. Pot exista mai multe tipuri de inflatie, dupa ritumurile sau gradele acesteia avem : “taratoare” (cand cresterea anuala a preturilor de consum este pana in 3 %), “deschisa” (cand cresterea anuala a preturilor de consum este pana in 6%) , “galopanta” (cand cresterea anuala a preturilor de consum este pana in 10 %) si “hiperinflatie”( cand cresterea anuala a preturilor de consum este cu putin peste 10%). Inflatia este o crestere a nivelului general al preturilor dintr-o economie si care este mentinuta o anumita perioada de timp.

Evitarea inflatiei a fost si este de mult timp unul dintre obiectivele principale ale politici macroeconomice. Inflatia este considerata ca fiind nedorita din cauza efectelor sale contrare in distribuirea venitului. Cel mai mult sufera populatia cu venituri fixe. Exista si efecte contrare asupra imprumuturilor, in acest timp creditorii pierd si debitorii castiga. De asemenea se regasesc efecte contrare si asupa speculatiilor, asupra comertului international, asupra competitivitatii in comertul international si anume exportul devine relativ mai scump, iar importul mai ieftin.

Inflatia este un dezechilibru de ansamblu al economiei perceput prin cresterea generalizata a preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor. Masurarea intensitatii inflatiei se face prin evolutia indicelui pretului de consum.

Inflatia mai poate fi privita ca fiind un fenomen de ajustare, pe cale monetara, a tensiunilor existente intr-un ansamblu socio-economic, care se caracterizeaza prin cresterea nivelului general am preturilor si prin deprecierea monedei. Aceasta determina distribuirea (transferarea) bogatiei de la creditori la debitori.

Inflatia reprezinta o crestere a nivelurilor preturilor avand si urmatoarele caracteristici sau conditii aditionale: este anticipata cu o lipsa de precizie; duce (prin cresterea preturilor) la noi cresteri de preturi; nu sporeste gradul de ocupare a fortei de munca si nici productia reala; este mai rapida decat o asa numita “rata inofensiva”, se manifesta “ca fenomen banesc” ; se masoara prin preturi nete, adica, preturi din care au fost scazute impozitele indirecte si/sau este ireversibila.

Aceasta este o versiune extinsa a definitiei bazate pe simptome si anume cresterea generala a preturilor trebuie sa indeplineasca anumite conditii pentru a fi considerata inflatie.

Infatia reprezinta o scadere a valorii banilor in raport cu alte monede masurata prin cursurile de curs valutar ori prin pretul aurului sau indicata de un exces de cerere pentru aur sau pentru alta valuta la cursurile oficiale. Aceasta definitie subliniaza rolul definitiilor externe in evolutia nivelului general al preturilor. Inflatia se masoara prin miscarile cursului valutar, aceasta metoda fiind potrivita in anumite situatii, petru economiile deschise.

In gandirea keynestista, inflatia este apreciata in legatura cu fluxurile macroeconomice reale. “O data ce folosirea mainii de lucru a ajuns sa fie deplina orice incercare de a mari in continuare investigatiile va declansa o tendinta de crestere nelimitata a preturilor curente, oricare ar fi inclinatia marginala spre consum, adica ne vom afla intr-o situatie de inflatie autentica” (J. M. Keynes)

Exista numeroase forme ale inflatiei si anume:

• inflatia deschisa si cea reprimata (functionarea mecanismului pietei);

• inflatie moderata , galopanta si hiperinflatia (ritmul de crestere al preturilor);

• inflatia anticipata si neanticipata (asteptarile inflationiste);

• inflatia prin cerere si inflatia prin costuri (cauzele inflatiei).

Factori care influenteaza inflatia:

1. Modificarile productiei in raport cu nivelul potential(decalajul de productie):

• cresterea productiei in raport cu nivelul potential determina cresterea inflatiei;

• reducerea productiei duce la scaderea inflatiei.

2. Modificarea aticiparilor inflationiste.

3. Socurile inflationiste.

Somajul

Somajul - fenomen permanent in toate tarile, prin dimensiunea si durata sa ridica o serie de probleme privind definirea, cauzele, formele de manifestare si posibilitatile de reducere a acestora. Somajul prin efectele economico - sociale pe care le genereaza, a devenit o problema preocupanta, in ultimele decenii, pentru toate statele lumii.

Pentru a putea definii somajul, trebuie sa ne raportam la populatia activa a unei tari, care reprezinta acea parte din populatia totala carea are varsta si capacitatea de a munci. De asemenea, este necesar sa ne referim la populatia activa disponibila, deci la acele persoana apte de munca care nu sunt implicate in alte activitati(invatamant, activitate casnica, stagiu militar, etc) si care doresc sa se angajeze. Populatia activa disponibila constituie oferta efectiva de pe piata resurselor de munca.

Starea de somaj caracterizeaza o persoana fizica care este apta si disponibila pentru munca si care desi doreste si cauta un loc de munca nu reuseste sa se angajeze.

Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze obiective, dar si subiective. In conditiile unei productivitati a muncii ridicate, ritmul de crestere economica, nu mai este capabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat sa asigure o ocupare deplina, pe piata muncii, decalajul intre cererea de munca si oferta de munca fiind in favoarea ultimei.

Forme ale somajului :

1. somaj involuntar :

• somaj frictional

• somaj structural

• somaj ciclic

• somajul conjunctural

• somajul tehnologic

• somaj sezonier

• somaj total

• somajul partial

• somajul deghizat