Influența Culturii Naționale Referitoare la Constituirea Alianțelor Tehnologice în Firmele Intraprenoriale

ABSTRACT

Noi considerăm că efectul culturii naţionale, asupra predispoziţiei pentru întreprinderile independente mici din industria prelucrătoare, să coopereze cu alte firme pentru inovaţia tehnologică, şi legături de capital utilizate în formarea acestor alianţe. Rezultate studiului elaborat în cinci țări indică faptul că trăsăturile culturi naționale influenţează în mod direct formarea alianţei de tehnologie şi relația moderată dintre incertitudinea tehnologiilor percepute şi formarea de alianţe. În mod specific, rezultatele noastre sugerează că o explicaţie dependentă de resurse pentru formarea alianţelor tehnologice este mai puternică pentru societăţile care menţin valorile cooperatiste și evită incertitudinea. O tranzacţie de explicație a costului pentru utilizarea unor legături de capital este cea mai puternică pentru societăţile cu valoare individualistă.

Capacitatea pentru firmele mici la pârghia resurselor şi distrugea pieţelor existente prin inovare a fost considerat esenţa spiritului intraprenorial (Kirchhoff, 1994; Stevenson & Jarillo, 1990; Tiessen, 1997). Firmele care sunt intrepranoriale şi sunt capabili să susţină continuu inovare au mai multe şanse de a supravieţui într-un mediu dinamic (D'Aveni, 1994). Tehnologic inovarea este un proces critic intraprenoriale (Cooper, 1973; Miller, 1983; Stevenson & Jarillo, 1990), în special pentru supravieţuirea prin intermediul procesul de fabricaţie mici, întreprinderi independente (non-filială) (Forrest, 1990). Cu toate acestea, întreprinderile mici, independente de producţie (denumite în continuare IMM-uri), de obicei lipsa de capital extinde necesitatea favorizării inovaţiei tehnologică (Suarez-Vila, 1998). Unul dintre mijloacele prin care IMM-urile pot beneficia de resursele limitate ale acestora este de a coopera cu interesele lor inovatoare şi de a stabili alianțe tehnologice cu alte firme mari şi mici (Tiessen, 1997). Într-adevăr, creşterea recentă a numărului de alianţe tehnologie la nivel mondial a fost fără precedent (Hagedoorn & Schakenraad, 1990). În plus, un procent semnificativ mai mare de firme mici (cu angajaţi sub 500 ca număr) folosesc aceste alianţe decât omologii săi mai mari (Suarez-Villa, 1998).

Trecut de cercetare empirică a examinat modalităţile individuale, firma şi caracteristicile industriei. Tehnologia influenţa formarea alianţei (Dickson & Weaver, 1997; Eisenhardt & Schoonhoven, 1996; Gulati, 1995; Hagedoorn & Schakenraad, 1994; Steensma & Tyler, 1998). Cultura naţională este, de asemenea, pretinsă la impact utilizării şi natura cooperării. De exemplu, succesul economic specific Japoniei în anii 1980 şi începutul anilor 1990 este atribuit în parte sistemul de valori, care încurajează o cooperare eficientă între firme prin reducerea costurilor de tranzacţie (Hill, 1995). Dacă acest lucru este un caz, apoi şi costul tranzacţiei economie, reprezintă o teorie descriptivă pentru formarea unei alianţe, sau au aplicabilitate limitată în cultura japoneză (Hofstede, 1993). În mod similar, explicațiile teoretice rezonabile pentru formarea alianţei de tehnologie pentru IMM-uri într-o cultură poate fi mai puţin adecvate în alta.

În acest studiu, vom investiga formarea de alianţe tehnologie către IMM-uri. Noi am recunoscut faptul că alianţele tehnologice sunt create într-un context social şi anticipăm că valorilor culturale vor afecta forma de organizare folosită pentru a favoriza inovaţia şi preferința IMM-urilor pentru partajarea în dezvoltarea noilor inovaţii tehnologice. Mai exact, am răspundă la următoarele întrebări de cercetare:

1) Cum pot influenţa profitabilitatea valorile culturii naţionale deoarece firmele intraprenoriale urmăresc alianţele tehnologice?

2) Are cultură naţională moderată, în sensul că sentimentul de incertitudine tehnologică a privind atractivitatea unei astfel de alianţe?

3) Ce influenţă are cultura naţională cu privire la utilizarea unor legături de capital atunci când alianţele tehnologice sunt urmărite?

4) Are cultura naţională moderată influenţa pe care incertitudinea tehnologică percepută privește utilizarea unor legături de capital?

Alianţele tehnologice apar atunci când două sau mai multe firme contribuie lor expertize tehnologice pentru a conveni inovarea (Dodgson, 1993). Aceste transferuri nu sunt o modalitate de a realiza know-how-ul, cum ar fi acordurile de licenţă, contracte de one-time, sau achiziţii de echipamente, dar mai degrabă ele sunt interdependente şi relații în curs. Natura acestor alianţe tehnologice pot varia în două dimensiuni. În primul rând, obiectivele acestor alianţe pot fi fie pe produs sau procesul de inovaţii. De exemplu, un IMM în cadrul industriei chimice recent a colaborat cu o altă firmă pentru a dezvolta produse de purificare a apei. În mod similar, un IMM electronic bazate pe parteneriat cu o altă firmă pentru a dezvolta produse interactive mass-media. Procesul de inovare permite firmelor de a fabrica produse mai eficient sau de o calitate superioară (Ford, 1988). Două mai mici firmele de materiale plastice recent a lucrat împreună pentru a proiecta un nou proces de turnare a materialelor diverse. În al doilea rând, guvernarea de alianțe tehnologice variază la flexibil (Hagedoorn, 1993; inel & Van de Ven, 1992; Tiessen, 1997). Un IMM poate folosi legături de capital pentru a asigura relația de alianță tehnologică prin care permite firmei partenere să ia o parte de capital în IMM-uri.