Întreprinderea și formele ei în economia de piață

În economia de piata întreprinderea este o unitate economică cu o existenţă juridică şi autonomie decizională care produce bunuri şi presteză servicii pe baze commercial lucrative.

Întreprinderele se pot clasa astfel:

1. după obiectul urmarit in activitatea lor:

- întreprinderi cu scop lucrative;

- întreprinderi cu scop non lucrative.

2. după forma de proprietate:

- întreprinderi publice;

- întreprinderi private;

- întreprinderi mixte.

3. după regimul juridic de organizare si functionare:

- regii autonome;

- companii sau societăţii comerciale

4. după dimensiunea lor:

- întreprinderi mari

- întreprinderimici şi mijlocii.

În categoria întreprinderilor mari şi mijlocii intră unităţii care indeplinesc următoarele condiţii:

- pănă la 9 salariaţi – micro întreprinderi

- între 10-49 salariaţi – întreprinderi mici

- între 50-249 salariaţi – întreprinderi mijlocii

- cifra de afaceri anuală pănă la 8milioane EURO

Cea mai mare parte a firmelor din sectorul afacerilor o reprezintă societătile comerciale care pot fi împărite în funcţie de :

a) natura răspunderii pe careţi-o asumă subiecţii proprietăţii:

- societăţi cu răspundere limitată;

- societăţi cu răspundere nelimitată.

b) Raporturile dintre drepturile şi obligatiile subiecţiilor proprietăţii:

- Societăţi de personae

- Societăţi de capitaluri

În România firmele se impart în două categorii principale:

Regii autonome: sunt înfiinţate prin decizia Guvernului pentru firmele de interes naţional şi de către organizaţiile judeţene pentru cele de interes local, în ramuri strategice ale economiei naţionale