Modelare economică

Datele sunt deţinătoare de informaţie, iar datele informatice prin metode speciale pot fi transpuse într-un cod recognoscibil pentru calculator. În ambele cazuri informaţia poate fi identificată, definită, evaluată, structurată şi prelucrată pentru a fi stocată sau memorată.

Informaţia poate fi stocată de creierul uman prin cunoaştere, înţelegere, învăţare, iar atunci când volumul informaţional depăşeşte graniţele putinţei receptării, aceasta este stocată pe diverse suporturi în vederea accesării la nevoie de către individ.

Datele constituie un ansamblu de informaţii care pot fi structurate în ansambluri logice, ierarhizate sau interconectate cu alte categorii de informaţii mai mult sau mai puţin structurabile. Data poate fi concomitent obiect de prelucrare, sursă de fundamentare a modelelor şi proceselor, mijloc de tezaurizare informaţională. Datele concură la luarea deciziilor. În domeniul socio-economic, informaţiile statistice pot fi sursa unor decizii manageriale, de proces.

Decizia este rezultatul unor activităţi conştiente, specifice omului. Activităţile decizionale se bazează pe acumularea de cunoştinţe şi crearea de conexiuni în cadrul unei probleme de alegere dintr-o multitudine de variante identificabile şi evaluabile, în vederea efectuării de noi acţiuni care implică antrenarea de noi resurse în scopul realizării obiectivelor propuse.

Sunt identificate cinci categorii de decizii coerente, raţionale:

1. decizia rezultă în urma desfăşurării la întâmplare a activităţilor decizionale,

2. activităţile decizionale se bazează pe rutină,

3. activităţile decizionale se bazează pe învăţare,

4. activităţile decizionale paradigmatice,

5. activităţile decizionale se bazează pe analiza şi modelarea sistemică şi previzională.

Sisteme de fişiere

Sistemele bazate pe fişiere presupun că fiecărui fişier i se alocă un anume specific, în care se introduc date de acelaşi tip, cum sunt: situaţia facturilor furnizorilor, situaţia stocurilor din magaziile specializate sau din magazia centrală, situaţia clienţilor, etc. Fiecare fişier este stocat şi poate fi modificat de unul sau mai mulţi utilizatori putând apărea dublări de fişiere rezultate după fiecare nouă prelucrare, dublări de date, etc.

Avantajele sistemului de baze de date, pentru cazul în care sunt monitorizate de un număr limitat de utilizatori, sunt:

– nu este necesară prelucrarea a două sau mai multe fişiere de date aferente unor activităţi

diferite,

– nu este necesară conlucrarea în reţea sau lucrul în simultan pe acelaşi fişier în locaţii

diferite ale reţelei.

Definirea generală a bazelor de date este aceea că bazele de date sunt o colecţie partajată

de date, între care există relaţii logice, proiectate pentru satisfacerea necesităţilor informaţionale

ale unei organizaţii sau ale unui grup.

Există o diferenţă între date şi informaţii, astfel:

Datele sunt fapte culese din lumea reală pe bază de observaţii şi măsurători.

Informaţia este rezultatul interpretării datelor de către un anumit subiect şi conferă acestuia capacitatea de a lua decizii.

În funcţie de gradul de detaliere, datele pot fi:

– date elementare,

– date compuse.

Datele elementare sunt entităţi indivizibile, cuante de informaţie, atât la nivel

informaţional, cât şi la nivel de prelucrare.

Datele compuse sunt mulţimi de date elementare, care ajută la caracterizarea entităţilor

informaţionale şi care pot fi descompuse în date elementare.

Prelucrarea datelor se poate realiza atât la nivelul datelor elementare, cât şi la nivelul

datelor compuse.

Modelarea

Prin modelare se înţelege reprezentarea unui obiect, fenomen sau proces din lumea reală într-un anumit sistem (matematic, fizic, grafic, informatic, etc.). Un model este creat pentru a permite studiul obiectului, fenomenului sau procesului respectiv, într-un anumit context.

În urma analizei obiectului, fenomenului sau procesului din lumea reală, modelul va păstra numai acele caracteristici ce sunt considerate importante pentru reprezentarea acestuia în contextul în care va funcţiona. De exemplu, dacă dorim să creăm modelul unei maşini în scopul studierii performanţelor tehnice ale acesteia, atunci modelul realizat va conţine informaţiile despre viteză, consum, putere, etc., dar nu va conţine date despre culoarea sau materialul din care sunt confecţionate scaunele, deoarece acestea nu au nici un rol în contextul respectiv.

Un model informatic, realizat pentru a fi implementat pe calculator, conţine informaţii (date) şi prelucrări, care provin din caracteristicile (proprietăţile) şi acţiunile (metodele) obiectului, fenomenului sau procesului din lumea reală.

În acest caz, vom avea deci două procese de modelare, şi anume: modelarea datelor şi modelarea prelucrărilor. Aceste procese de modelare, vor parcurge mai multe grade de abstractizare, obţinându-se mai multe tipuri intermediare de modele: conceptual, logic şi tehnic. Modelul care poate fi implementat pe calculator este cel care are gradul de abstractizare cel mai mare (modelul tehnic). După efectuarea codificării informaţiilor (datelor) din modelul tehnic, acestea, într-un calculator, pot fi memorate, transmise sau supuse execuţiei anumitor operaţii.

Modelarea conceptuală

Modelul conceptual - reprezintă definirea realităţii obiectului supus modelării printr-un ansamblu de concepte şi reguli de combinare a acestor concepte. Modelul conceptual este definite sub forma unor enunţuri, cu un grad de generalitate foarte ridicat, ce duc la o asemănare cât mai apropiată între obiect şi model. Fiind cel mai apropiat de realitatea obiectivă, gradul de abstractizare introdusă de modelul conceptual este scăzut.

Modelul conceptual cuprinde trei aspecte ale analizei obiectului supus modelării şi anume:

1) Analiza structurală, statică - care studiază componentele obiectului supus modelării precum şi legăturile stabilite între acestea;

1) Analiza comportamentală (temporală), dinamică - care studiază: stările prin care trec

componentele şi legăturile obiectului ca reacţie la apariţia unor anumite evenimente externe, precum şi a efectelor provocate asupra acestora în perioada tranziţiei de la o stare la alta;

2) Analiza funcţională - care studiază transformările produse în componentele şi legăturile obiectului pentru satisfacerea cerinţelor determinate de funcţionarea sistemului (cerinţele informaţionale) - adică a prelucrărilor efectuate asupra datelor;

Modelul conceptual al datelor (MCD) are două părţi esenţiale: conceptele şi legăturile între concepte. Conceptele se creează în funcţie de scopul urmărit şi de interdependenţa dintre elemente.

Problema:

Sa se realizeze MCD pentru sistemul informatic privind gestiunea marfurilor intro firma. Modelul va trebui sa evidentieze informatiile privitare la cantitatiile si preturile de aprovizionare ale marfurilor de la furnizori, livrarile de marfuri catre clienti(pretul de livrare al marfurilor este diferit de cel de achizitionare) . Marfurile se stocheaza in depozite. Pentru fiecare produs se cunoaste stocul initial la inceputul perioadei si depozitul in care se afla. Un anumit produs este stocat in unul sau mai multe depozite. Fiecare client este inscris intrun nomenclator cu numele, adresa, telefonul, contul, banca si codul de identificare.