Oferta de mărfuri - de la economia planificată la economia de piață

OFERTA DE MARFURI  DE LA ECONOMIA PLANIFICATA LA ECONOMIA DE PIATA

Prabusirea sistemului economic planificat de la noi din tara era inevitabila din mai multe puncte de vedere: monopolul proprietatii de stat era instaurat in intreaga economie, exista o centralizare excesiva, lipsind cu desavarsire un echilibru real intre cerere si oferta, erau sustinute ramuri economice neperformante care utilizau tehnologii depasite, nu exista libera initiativa si nu in ultimul rand lipsa bunurilor de larg consum pe piata interna.

Contextul transformarilor socio-politice din ultimii cincisprezece ani, au impus schimbari majore la nivelul intregii economii.

Din cauza tendintelor de globalizare economica a fost necesar, in primul rand readaptarea sistemului de distributie a marfurilor deoarece noile societati activau intr-un mediu concurential.

Aceste schimbari au fost puternic conditionate, pe toata aceasta perioada, de crearea unui cadru legislativ care sa incurajeze dezvoltarea proprietatii private, asigurarea unei concurente loiale si inlaturarea monopolurilor, garantarea prin lege a proprietatii precum si fluidizarea procedurilor administrative prin evitarea birocratiei excesive.

Deschiderea politica, cu aparitia concomitenta a noi potentiale piete de desfacere, aparitia unor mecanisme reale de publicitate, au fost factori puternic conditionanti ai evolutiei catre o societate bazata pe consum, ca posibil motor al dezvoltarii economice.

Distributia bunurilor de consum in Romania in conditiile trecerii la economia de piata

O economie de tip socialist, cum era la noi intara pana in 1989, nu putea duce decat la o involutie, la sporirea decalajelor tehnologice fata de nivelul mondial actual si la condamnarea populatiei la privatiuni nejustificate, intr-un moment in care este posibila asigurarea unei vieti decente pentru toata lumea.

Tocmai de aceea procesul de reforma, de restructurare a economiilor nationale in toate tarile care alcatuiau grupul statelor cu economie planificata, are o esenta comuna chiar daca, in mod concret, el imbraca forme diferite.

Romania in prezent resimte o criza atat in ceea ce priveste teoria, cat

si practica economica. Economia noastra actuala, marcata de mostenirea pe care ne-a lasat-o tirania, are nevoie imperioasa de o actiune pe doua directii. Pe de o parte refacerea economiei, iar pe de alta parte restructurarea ei. Este clar ca nici refacerea, nici restructurarea economiei nu pot avea loc intr-un interval scurt de timp.

Pentru a reface economia nationala sunt necesare in primul rand materii prime, materiale, energie, combustibil, etc. Pentru a restructura economia este nevoie de capitaluri si de forta de munca inalt calificata, dar mai ales de creativitate intelectuala.

In ceea ce priveste reforma economica in comertul interior aceasta a avut ca punct de plecare falimentul sistemului economic bazat pe structura politica dictatoriala a partidului unic si pe planificarea centralizata, intreaga activitate ajungand sa fie supusa unor restrictii de naturi diferite, care au actionat ca blocaje ale sistemului. Cele mai grave disfunctionalitati au fost generate de:

- Blocajul proprietatii: existenta monopolului proprietatii de stat in intreaga economie a determinat depersonalizarea raportului productie-comert, a rupt oferta de marfuri de cererea populatiei, ceea ce a condus la degradarea aprovizionarii populatiei, cu consecinte nefaste asupra nivelului de trai al acesteia;

- Blocajul sistemului directiv: procesul planificarii centralizate a impus intreprizatorilor comerciali utilizarea unui sistem de indicatori pentru evaluarea necesarului de aprovizionat, a activitatii financiare prin bugetul de venituri si cheltuieli, a normativelor financiare care trebuie sa asigure acoperirea costurilor si obtinerea unor beneficii. In acest cadru s-au realizat importante blocari ale stocurilor de marfuri, s-au uniformizat procesele de aprovizionare, promovandu-se, in fapt, principiile antieconomice;

- Blocajul institutional: principiile administrative si economice autoritare au generat un aparat comercial rigid, in care nu se luau in consideratie motivatiile comportamentale si de consum ale purtatorilor cererii de marfuri