Organizarea și funcționarea Băncii Centrale Europene

Capitolul I Conceptul de Banca Centrală

1.1 Delimitări privind noțiunea de Bancă Centrală

Banca centrală este acea instituție, autoritate care, având un anumit grad de independență, îndeplinește o serie de funcții, atribuții și operațiuni ce decurg din calitatea sa de autoritate monetară ce deține monopolul asupra emisiunii monedei naționale și care are putere de reglementare și control asupra sistemului financiar-bancar.

Cele mai multe din băncile centrale au capital de stat. În ceea ce privește independența, poate să existe independență absolută sau independență relativă. Pe cazul României ( B.N.R), vorbim despre independență relativă, banca colaborând cu Guvernul, luându-se decizii cu privire la stabilitatea prețurilor.

Independența poate fi hotărâtă prin lege, sau doar reprezentată în acțiunile zilnice, pe exemplul B.N.R putem afirma independența activităților, dar nu și dependența de autoritățile centrale sau locale.

Banca centrală împuternicește funcționarea băncilor din sistem, legalizează activitatea instituțiilor de credit, ține cont de realizarea decontărilor și plăților intrabancare, de aceea aceasta mai poartă numele de ,,bancă a băncilor ’’.

„Banca Centrală se găsește în proprietate mixtă, respectiv a statului și a sectorului privat din alte state, capitalul BC este integral privat”

1.2 Funcțiile Băncii Centrale

Conceptul „funcție” semnifică menirea specială a unei anumite categorii.

Autonomia Băncii Centrale se manifestă prin acțiunea de a exercita anumite sarcini care sunt prevăzute în statut sau în acte normative.

Ca primă funcție a băncilor centrale putem vorbi despre ,, instrument monetar ’’ sau ,, bază monetară ’’, se regăseșeste în pasivul bilanțier al băncii centrale sub numele de emisiune monetară. Baza monetară este evocată de numerar, (banca centrală este singura care poate pune în circulație o bancnotă ) și disponibilitățile băncilor, ale Trezoreriei statului în conturile deschise la banca centrală.

A doua funcție îndeplinită de banca centrală este gestionarea conturilor statului, este vorba atât despre Trezoreria statului, cât și despre asigurările sociale.

Cea de-a treia funcție a băncii centrale este de a realiza împrumuturi pe piața internațională și de a ține gestiunea datoriei exerne a statului.

O altă funcție a băncii centrale o reprezintă gestionarea balanței de plăți, precum și remarcarea contului financiar și de capital, dar și deficitul de plăți.

Banca centrală are funcția de a realiza precizarea regimului cursului de schimb al țării.Aici poate fi vorba de curs valutar fix, flotant sau intermediar.

O altă funcție săvârșită de banca centrală este cu privire la convertibilitatea monedei, aceasta poate fi limitată, nelimitată sau liber utilizabilă.

Banca centrală trebuie să utilizeze și o strategie cu privire la politica monetară , strategia directă se aplică pentru acțiunea de a ținti inflația, sau indirectă constând în precizarea obiectivului urmărit ce se regăsește sub forma unei ținte numerice.

Nu în ultimul rând banca centrală mai are funcția de supraveghere a sistemului bancar comercial în țara respectivă, de asemenea tipărește moneda națională, servind ca mijloc legal de plată al statului.

1.3 Obiectivele Băncii Centrale și Atribuțiile acesteia

Banca centrală este/urmărește obiective precum :

- managerul de control al schimburilor

- emitent de monedă

- menținerea stabilă a inflației

- implementarea și formularea politicii monetare

- administrarea rezervelor statului

- reglementarea băncilor private

- dezvoltarea sistemului tranzacțiilor

Principalele atribuțiile pe care le îndeplinește banca centrală sunt următoarele:

• Participă alături de Guvern la redactarea politicilor, banca fiind responsabilă de politica monetară.

• Conduce operațiuni pe piața liberă

• Scoate din circulație numerarul deteriorat

• Controlează activitățile pe care le desfășoară instituțiile financiar-bancare

• Determină un sistem informațional ,strânge și modifică informațiile statistice cu referire la activitățile bancare

• Intră pe piața valutară prin vanzarea/cumpărarea de valute pentru a influența valorile monedei naționale.