Orientări Strategice în Activitatea Băncilor Europene

ORIENTARI STRATEGICE ÎN ACTIVITATEA BANCILOR EUROPENE

De-a lungul istoriei sale, Uniunea Europeana a devenit un actor din ce în ce mai complex, atât din punct de vedere al realitatilor între membrii sai, cât si al modului de raportare la sistemul international. Creata initial ca un sistem de cooperare economica, Uniunea Europeana s-a extins si în zona politica, atât din punctul de vedere al relatiilor dintre statele membre, cât si la modul de raportare la alti actori internationali.

În plus, Uniunea Europeana se afla în fata celei mai mari extinderi din istoria sa. Speram ca, în 2007, sa vorbim de Europa celor 27, din care sa faca parte si România si Bulgaria.

Armonizarea pentru a dobândi acest statut înseamna costuri, adica fluxuri financiare considerabile, firesti în lunga convalescenta post-comunista.

Pentru a fi membri ai Uniunii Europene, statele candidate trebuie sa adopte si sa aplice aquis-ul comunitar, definit ca o marca a experientei comune economice, sociale si identitare a statelor membre.

Una din multiplele provocari ale acestor ani o reprezinta absorbtia sumelor nerambursabile, pe care clubul select al statelor europene le avanseaza cu destinatii exprese. România va trebui sa respecte cu strictete scopul acestor însemnate alocari financiare, chiar daca sunt nerambursabile, si, în acelasi timp, trebuie sa-si remodeleze comportamentul si mentalitatile, în sensul completei responsabilizari fata de resursele de orice fel, si mai ales fata de cetatenii contribuabili.

Viitorul contine rezolvarea acestor dificile chestiuni, însa interesul si atentia acordate în prezent unor atât de importante probleme pot asigura cel putin speranta ca solutionarea viitoare va fi acceptabila.

Procesul de aderare se afla în etapa avansata a definitivarii procedurilor la nivel comunitar, care au culminat cu semnarea Tratatului de Aderare la 25 aprilie 2005, la Luxembourg. Urmeaza ratificarea Tratatului în cele 25 de state membre si în România.

Textul Tratatului de Aderare a fost finalizat la începutul lunii februarie. La 22 februarie 2005, Comisia Europeana a adoptat opinia favorabila privind aderarea României si Bulgariei la UE. La 13 aprilie 2005, Parlamentul European a votat avizul conform privind Tratatul de Aderare al României si Bulgariei la UE.

Aderarea atâtor tari cu istorii si culturi diferite la Uniunea Europeana implica îndeplinirea anumitor criterii economice si politice cunoscute drept criteriile de la Copenhaga, care cer urmatoarele:

- stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, statul de drept, drepturile omului, precum si respectarea drepturilor si protectia minoritatilor;

- existenta unei economii de piata functionale, precum si capacitatea de a face fata concurentei si fortelor de piata din Uniune;

- capacitatea de a-si asuma obligatiile de membru (inclusiv acceptarea obiectivelor uniunii politice, economice si monetare) si crearea conditiilor de integrare prin reforma structurilor administrative (criteriul administrativ), astfel încât legislatia comunitara sa fie eficient implementata în legislatia nationala (criteriul legislativ).

Consolidare si extindere – cadrul general

Printre statele membre ale Uniunii Europene, procesul de consolidare

nationala conduce la cresterea gradului de concentrare pe piete sau pe segmente de piata. Acest fapt evidentiaza pe de o parte caracterul concurential al acestor piete/segmente de piata, iar pe de alta parte, obligativitatea autoritatilor nationale de reconsiderare a legislatiei de profil.

Pornind de la obiectivele Uniunii Europene, în domeniul bancar procesul de consolidare, în prezent, vizeaza bancile mici din tarile în care gradul de concentrare a pietei este sub media zonei.

Procesul de consolidare continua în acele tari în care se remarca o supra-bancarizare, îndeosebi pentru segmentul retail (Franta, Germania, Italia).

Necesitatea cresterii competitivitatii va conduce la accentuarea proceselor de fuziune sau a preluarilor bancilor mici si mijlocii, pâna la disparitia treptata a acestora.

Uniunea Europeana este o zona de operare a mai multor banci mari, slab interesate în momentul actual de consolidari, de aceea în zona de operare a acestora, consolidarile transfrontaliere sunt "în asteptare". Achizitiile transfrontaliere, realizate pe segmente de piata sau urmare a restructurarii unor grupuri financiar-bancare mari, la nivelului Uniunii Europene, au fost nesemnificative.