Perspective pe Termen Lung ale Globalizării

Caracteristici ale globalizării economice

În sens economic, globalizarea reprezintă creşterea schimburilor peste tot în lume, în special prin activitatea marilor companii care produc şi schimbă bunuri în diverse ţări. Globalizarea este un proces complex , care îşi pune amprenta asupra tuturor sectoarelor de activitate umană. Astfel, sub aspect economic , globalizarea presupune:

- Mondializarea cererii şi a ofertei;

- Apariţia şi intensificarea concurenţei globale;

- Extinderea capitalismului şi a economiei de piaţă la scară globală;

- Dominaţia sistemului financiar global, a pieţelor de capital, în faţa producţiei şi comerţului;

- Mobilitatea capitalului şi extinderea fluxurilor internaţionale de capital în afara triadei SUA-Uniunea Europeana-Japonia,începând cu anii ’90;

- Specializarea producţiei de bunuri şi servicii la scară globală, după criteriul avantajului comparativ , mai ales în ceea ce priveşte forţa de muncă şi resursele;

- Incidenţa crescută a delocalizărilor şi externalizărilor;

- Competiţia globală pentru investiţii străine;

- Integrarea economică regională a ţărilor, în diverse structuri;

- Dominaţia economică a Nordului asupra Sudului şi concentrarea schimburilor economice pe direcţiile Nord-Nord, Nord-Sud, ponderea schimburilor Sud-Sud fiind foarte scăzută;

Consecinţele şi efectele globalizării

Pentru a înţelege şi descrie globalizarea, nu este suficient să ne concentrăm asupra primelor motoare si fenomene care au determinat-o. La fel de importante sunt şi consecinţele şi efectele pe care le produce. Consecinţele decurg din faptul că îndatoririle tradiţionale ale statului sunt îndeplinite în mai mică măsură. Asta, datorită, partial, faptului că statele, acţionând în concordanţă cu ideologia neo-liberală şi

adaptându-se globalizării s-au transformat din "păzitori ai bunului naţional public" în "păzitori neo-liberali ai capitalului privat internaţional", în funcţie de funcţionarea unui sistem de piaţă liberă mondială. Pe de altă parte, pentru că procesul de globalizare a căpătat forţa proprie, statele devin, în mod obiectiv, mai puţin puternice, mai puţin capabile să îndeplinească îndatoririle "sociale" tradiţionale, cum ar fi redistribuirea bunăstării şi protejarea mediului înconjurător. Mai mult, ele devin mai puţin capabile să îndeplinească îndatoriri necesare capitalului internaţional: asigurarea drepturilor proprietăţii, asigurarea ordinii sociale, lupta contra criminalităţii, asigurarea păcii etc. Autoritatea statului este legată de apartenenţa la un anumit teritoriu. În cazul globalizării, graniţele devin permeabile, din ce în ce mai multe procese au, în prezent, un caracter transfrontalier, unele nici măcar nu pot fi localizate (deoarece provin din "realitatea virtuală").Statelor le este greu, dacă nu imposibil să reglementeze aceste procese care au, uneori, chiar efecte îngrijorătoare asupra economiei, societăţii şi/sau politicii naţionale. După cum se va vedea, statele îşi recâştigă o parte din capacitatea de guvernare prin afirmarea autorităţii la un nivel superior, în instituţii politice regionale şi în organizaţii interguvernamentale. Totuşi, putem afirma că este în scădere capacitatea şi voinţa de a guverna. Acest lucru reprezintă o ameninţare pentru calitatea vieţii într-o lume globalizată, deoarece duce la patru "deficite de guvernare" majore: social, democratic, ecologic şi de securitate.

Globalizarea şi dezavantajele ei

Globalizarea economiei mondiale a afectat şi va continua să afecteze aproape orice aspect al afacerilor interne şi internaţionale. Creşterea comerţului internaţional, fluxurile financiare internationale masive, precum şi activităţile corporaţiilor multinaţionale leagă tot mai strâns una de cealaltă economiile mondiale, făcând astfel din globalizare o trăsătură extreme de controversata a economiei mondiale. Deşi o serie de economişti reputaţi consideră că un sistem financiar internaţional lipsit de reglementări reprezintă o ameninţare serioasă la adresa economiei mondiale, aproape toţi specialiştii şi toţi susţinătorii pieţei libere cred că globalizarea promite o lume mai prosperă şi o mai bună cooperare internaţională. Ei susţin că nici un obstacol nu trebuie să blocheze libera circulaţie a bunurilor, serviciilor şi capitalurilor. Criticii globalizării se tem că amplificarea comerţului, a investiţiilor externe şi a fluxurilor financiare produce serioase consecinţe negative asupra societăţii lor. Sondajele de opinie arată că măcar jumatate dintre americani cred că globalizarea duce la scăderea salariilor, la şomaj şi la alte efecte dăunătoare. Europenii sunt şi mai sceptici decât americanii faţă de integrarea economică mondială, iar în multe ţări industrializate opinia populară este la fel de ostilă.