Cuprins
- INTRODUCERE 4
- CAPITOLUL I : PROCEDEUL DE ADOPTARE A BUGETULUI UE 5
- CAPITOLUL II : PRINCIPIILE, REGULILE SI PROCEDURILE BUGETARE 6
- CAPITOLUL III : VENITURILE BUGETULUI 9
- CONCLUZII 15
- BIBLIOGRAFIE 18
Extras din referat
INTRODUCERE
Bugetul Uniunii Europene este actul care autorizeaza in fiecare an finantarea ansamblului activitatilor si interventiilor comunitare. In functie de acesta pot fi observate in fiecare an prioritatile si orientarile politice comunitare. Banii contribuabililor sunt folositi in Uniunea Europeana pentru a finanta activitati pe care toate statele membre si toate parlamentele le-au aprobat prin Tratate. O suma foarte mica, aproximativ 1% din bogatia nationala a Uniunii, care echivaleaza cu 235 euro pe cap de locuitor - ajunge in bugetul anual al Uniunii Europene si e cheltuita in principal pentru cetatenii si comunitatile acesteia. Evolutia de-a lungul timpului reflecta transformarile succesive ale constructiei europene. In anul 1970, bugetul comunitatii era de 3.6 miliarde ecu ( la 1 ianuarie 1999, 1 ecu = 1 euro) si era constituit aproape in toatalitate din fonduri pentru cheltuielile legate de politica agricola comuna. In anul 2022 bugetul UE este de aproape 169.5 miliarde euro. Se pot regasi aici toate politicile UE: cheltuielile politicii agricole comune, politica de dezvoltare regionala, cheltuieli de cercetare, educatie, formare, actiuni de cooperare internationala etc.
Tratatul de constituire a CEE (Comunitatea Economica Europeana), modificat prin Tratatul de la Amsterdam (art.268-280), este cel care reglementeaza procedurile de alcatuire si adoptare a bugetului.Astfel, Comisia Europeana trebuie sa elaboreze un draft de proiect bugetar, pornind de la estimari ale nevoilor economice si prioritatile politice ale Uniunii pentru anul care urmeaza. Acest document este prezentat Consiliului Uniunii, care il adopta dupa eventualele amendamente, devenind astfel un proiect de buget. Acest Proiect este transmis Parlamentului European. Puterile acestuia din urma asupra bugetului depind de natura cheltuielilor: pentru cheltuielile obligatorii (aprox.40% din total), Parlamentul poate doar propune propune modificari, iar stabilirea nivelului final al fondurilor alocate pentru acest domeniu revine Consiliului; pentru celelalte cheltuieli, neobligatorii, Parlamentul poate modifica proiectul de buget. Trebuie observat insa faptul ca parlamentului ii revine rolul cel mai important, devenind astfel „autoritate bugetara” a Uniunii.
Din anul 1998 bugetul Uniunii este stabilit in concordanta cu un plan financiar pe termen mediu, care defineste limitele anuale ale cheltuielilor comunitare. In anul 1999, in cadrul negocierilor „Agendei 2000”, legate de prioritatile viitoare ale UE, au fost stabilite si adoptate liniile directoare ale politicii bugetare pe o perioada de 7 ani, intre 2000 si 2006.
Fixandu-se aceste perspective bugetare pe mai multi ani, adoptate atat de Consiliul UE, cat si de Parlamentul European, s-a creat un cadru care faciliteaza adoptarea anuala a bugetului si controlul asupra evolutiei cheltuielilor. Perspectivele financiare pe 2000 - 2006 ai inclus si credite pentru largirea Uniunii.
Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene constituie impreuna autoritatea bugetara a Uniunii Europene, care stabileste, in fiecare an, cheltuielile si veniturile acesteia. Procedura de examinare si apoi de adoptare a bugetului are loc din luna iunie pana la sfarsitul lunii decembrie.
In ceea ce priveste cheltuielile obligatorii (cum ai fi cheltuielile agricole si cheltuielile legate de acordurile internationale), decizia finala apartine Consiliului.
In ceea ce priveste cheltuielile „neobligatorii” (alte cheltuieli), decizia apartine Parlamentului, care hotaraste in stransa colaborare cu Consiliul.
Parlamentul European si Consiliul trebuie sa respecte limitele cheltuielilor anuale stabilite in perspectivele financiare multianuale.
CAPITOLUL I : PROCEDEUL DE ADOPTARE A BUGETULUI UE
Comisia, Parlamentul si Consiliul de Ministrii au diferite roluri si competente in deciderea bugetului. Prima etapa consta in incheierea unui acord cu caracter obligatoriu pentru asigurarea disciplinei bugetare si a planificarii pe termen lung si pentru cresterea cooperarii in privinta bugetelor anuale. Acest „acord interconstitutional” include cadrul financiar multianual, care stabileste limitele superioare anuale (numite „plafoane”) pentru fiecare rubrica. Bugetele anuale trebuie sa respecte aceste plafoane.
Pana in prezent au existat sase cadre financiare multianuale (CFM), printre care si cel din 2021-2027. Tratatul de la Lisabona a transformat CFM dintr-un acord interinstitutional intr-un regulament. Adoptat pentru o perioada de cel putin cinci ani, un CFM trebuie sa asigure faptul ca cheltuielile Uniunii evolueaza in mod ordonat si in limita resurselor proprii. El stabileste dispozitii pe care bugetul anual al Uniunii trebuie sa le respecte, asigurand astfel disciplina financiara. Concret, Regulamentul privind CFM stabileste plafoane de cheltuieli pentru categorii mari de cheltuieli numite rubrici. La 2 mai 2018, Comisia a prezentat propuneri legislative privind un nou CFM pentru perioada 2021-2027. In urma izbucnirii pandemiei de COVID - 19, Comisia a prezentat la 27 mai 2020 un plan de redresare („NextGenerationEU”) care contine propuneri revizuite privind CFM si resursele proprii si prevede crearea unui instrument de redresare in valoare de 750 miliarde EUR. Pachetul a fost adoptat la 16 decembrie 2020.
Procedura bugetara, asa cum a fost stabilita prin tratatele UE, are loc intre 1 septembrie si 31 decembrie. In practica, incepe mult mai devreme. De exemplu pregatirile pentru bugetul anului 2022 au inceput inainte de sfarsitul anului 2020. Exista doua tipuri de cheltuieli bugetare: obligatorii si neobligatorii. Cheltuielile obligatorii acopera toate cheltuielile prevazute prin acordurile internationale si tratatele UE. Toate celelalte cheltuieli sunt clasificate drept neobligatorii. Consiliul de Ministrii ia decizia finala in privinta cheltuielilor obligatorii, iar Parlamentul European in privinta cheltuielilor neobligatorii. Importanta acestei separari a scazut pe masura aparitiei unor acorduri interinstitutionale succesive, cele doua institutii cooperand indeaproape pe parcursul tuturor etapelor.
Bibliografie
1.Negrea Ghica,Gheorghina,2008, Fiscalitatea Europeana,Editura Economica, Bucuresti.
2. Sarbovan, Marina, Luminita, 2019, „Politici Economice Europene”, suport de curs, FSE, UTT, Timisoara.
3.***Comisia Europeana,activitati ale evolutiei reformei financiare europene,
http://ec.europa.eu/finance/general-policy/policy/map_reform_en.htm#row18.
4.***Consiliul European,17 dec 2020, „Regulamentul de stabilitate a cadrului financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2021 - 2027.
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/the-eu-budget/long-term-eu-budget-2021-2027/ .
5.***Tratatul de stabilitate, coordonare si guvernanta in Uniunea economica si monetara; Treaty on Stability, Coordination and Governance in the Economic and Monetary Union,
http://www.consilium.europa.eu/en/splash/?requested=%2feuropeancouncil%2f European Council.
6.*** http://ec.europa.eu/finace/general-policy/news/index_en.html .
7.*** https://www.fonduri-structurale.ro/2021-2027 .
8. *** https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/the-eu-budget/eu-annual-budget/.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Politici si previziuni financiare - bugetul UE.docx