Procesul de Globalizare în România

Omenirea este confruntata cu o serie de probleme si presiuni a caror solutionare cere atentie, gândire si actiuni concret, la scara nationala si internationala.

Globalizarea este modalitatea sau sistemul de receptare si abordare pe termen lung a marilor probleme contemporane, determinate de interactiunea multiplelor procese si fenomene economice, tehnice, politice, sociale, culturale si preconizarea solutionarii lor într-o larga perspectiva de catre comunitatea internationala.

Abordarea globalista în domeniul economico – sociale a fost initiata de CLUBUL DE LA ROMA, organism apolitic, fondat în anul 1968, pentru care problematica mondiala a devenit o preocupare emblematica. Au fost publicate o serie de rapoarte:

- „Limitele cresterii” - 1972, „Omenirea la raspântie” - 1974, „Restructurarea ordinii internationale” – 1976, „Hrana pentru 6 miliarde” – 1983, „Revolutia descultilor” – 1985.

- „Prima revolutie globala” – 1992 lucrare conceputa de doi mari economisti ALEXANDER KING si BERTRAND SCHNEIDER. Acest raport arata procesul dezvoltarii globale si enumara masurile de politica economico – sociale ce se impun pentru asigurarea perspectivei globale a lumii.

Problemele omenirii sunt aspecte fundamentale ale vietii fara solutionarea carora nu sunt posibile progresul si bunastarea tuturor popoarelor.

Istoria civilizatiei umane evidentiaza faptul ca problemele omenirii înainte de a fi rezolvate trebuie sa fie descoperite, localizate în timp si spatiu, corect formulate cu ajutorul stiintei si integrate într-o strategie realista de dezvoltare.

Dintre problemele urgente si permanente ale omenirii se pot enumera:

- sprijinirea dezvoltarii continue a stiintei si punerea cuceririlor ei în slujba îmbunatatirii vietii oamenilor;

- criza alimentara si subdezvoltarea;

- degradarea mediului natural;

- cresterea rapida a populatiei;

- energia si materiile prime;

- imensele cheltuieli militare;

- asimilarea oceanului planetar si a cosmosului pentru progresul si bunastarea popoarelor;

- inflatia si crizele financiare – monetare si economice;

- extinderea necontrolata a urbanizarii;

- tranzitia la economia de piata a fostelor tari comuniste. Globalizarea acestor probleme pentru omenire se bazeaza pe unicitatea economiei mondiale si este legata de faptul ca apar, într-o anumita masura, în aproape toate tarile, contin elemente tehnice, social - economice, politice si ecologice comune, se afla într-o interactiune permanenta si tot mai puternica, determinând propagarea în lant a efectelor si necesitând eforturi conjugate pentru rezolvarea lor.

Interdependenta principalelor procese demografice, economice si ecologice ce au loc într-o economie.

Caracterul mondial al acestor probleme impune ca spatiul si timpul pentru abordarea lor sa fie considerate la dimensiuni cât mai mari.

Actualele tendinte de crestere a populatiei globului, productia de armament, poluarea, industrializarea scaderea resurselor neregenerabile sau de epuizare vor continua în viitor si se vor complica foarte mult. Evolutia lor de pâna acum se înscrisese pe o curba exponentiala ale carei caracteristici de baza sunt rezultatele surprinzatoare determinate de timpul necesar dublarii efectelor negative în lume.

Cunoasterea acestor probleme grave cu care se confrunta omenirea, a cauzelor care le determina si a efectelor lor directe si propagate, în timp si spatiu, reprezinta o conditie esentiala pentru a concepe si înfaptui strategii si masuri cu caracter national, regional si mondial care sa permita, într-un viitor previzibil, depasirea limitelor actuale ale factorilor de productie într-un mediu de viata compatibil cu mediul natural. Cu cât gândirea si actiunea convergenta a popoarelor se vor angaja mai repede si pe fond în aceasta directie, cu atât sansele de succes vor fi mai mari.

Globalizarea are înclinatia ca teorie si ca fenomen de a augmenta aceste blocaje.

În privinta globalizarii ne confruntam ci perceptii trucate ideologizate, ale fenomenului, dar si cu conceptii care fac regula întelegerii, desi sunt inadecvate, revolute sau pur si simplu false.

Globalizarea a ajuns sa fie identificata cu universalizarea saraciei, dependentei, a criminalitatii. Nu este întâmplator faptul ca întelegerea globalizarii este marginalizata în raport cu critica de respingere a sa.

Înainte de toate omenirea ar trebui sa accepte ca schimbarea este chiar noul sau mod de viata , apoi sa vada pas cu pas cum se produce aceasta schimbare peste tot, de la obiceiuri si obisnuinte marunte pâna la constructii institutionale.

Globalizarea risca sa fie luata drept o noua socializare de asta data la scara planetara.

Economia se globalizeaza prin actiunea agentilor sai specifici, firmele cu alonja globala, jucatori ai pietelor globale – efect al conventiilor comerciale.

Globalizarea pare un studiu de integrare al economiei mondiale doar pentru cei care se cramponeaza de stat ca actor al pietei globale si de suveranitate ca matrice a identitatii teritoriale, etnice, culturale etc..

Esenta globalizarii tine de asigurarea finalitatii sociale a economiei.