Progresul Tehnic în Agricultură

Aspecte trecute şi actuale ale progresului tehnic în agricultură

Ideea dezvoltării cu prioritate a agriculturii a stat în atenția așa-numiților samanatoristi (grupați in jurul lui Nicolae Iorga) și a poporanistilor (conduși de Constantin Stere).

Activitatea agricola antebelica se desfăsura pe principii extensive și neraționale, înregistrând un nivel scăzut al investițiilor, practicând modalități de cultivare strict tradiționale si apelând în proportie mica la utilizarea unor metode performante sau la folosirea îngrasamintelor chimice. Inzestrarea tehnica era modesta (de pilda, valoarea inventarului nostru agricol era de 3 ori mai mica decât în Polonia).

In intervalul 1945-1989 politica economica era fundamentata pe doctrina comunista - agricultura a fost considerata ramura de baza dar industria prioritara. Configurarea economiei nationale a devenit treptat industrial-agrara.

Tabel nr. 1 Raportul industrie-agricultură în perioada 1950-1989

Sursa: http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap3 pag.17

Dupa 1989 problemele majore ale agriculturii româneşti sunt date de fărâmiţarea terenurilor în mici gospodării de subzistenţă familială, lipsa investiţiilor în ferme mari, private, sau a asociaţiilor agricole care să permită lucrarea mecanizată a terenurilor, dificultatea accesării fondurilor nerambursabile grantate de UE fermierilor români din cauza lipsei fondurilor de cofinanţare. Politica agricolă comunitară (PAC) s-a dorit a fi, într-un astfel de context, soluţia pentru atingerea a trei categorii de obiective:

- economice: promovarea progresului tehnic, alocarea optimă a resurselor, creşterea producţiei agricole;

2

- sociale: nivel de viaţă echitabil pentru agricultori, preţuri rezonabile pentru consumatori;

- politice: garantarea securităţii alimentare.

Agricultura UE este înalt tehnicizată, prin mecanizare, automatizare, chimizare, biotehnologii, calificare ridicată a forţei de muncă, obţinând producţii performante, care respectă standardele sanitar-veterinare şi fito-sanitare. Fermierii europeni dispun de o reţea excepţională de informare tehnică, economică, financiar-monetară şi de piaţă, de sisteme de consultanţă agricolă şi extensiune ştiinţifică, care îi sprijină, îi sfătuieşte cu privire la tot ceea ce este nou în tehnologie. Aşa se explică performanţele agricole de excepţie care situează, prin comparaţie, România sub 50% faţă de media UE.

Introducerea pe scară largă a factorilor de progres tehnic trebuie să țină cont de condiţiile specifice de climă şi sol şi de posibilităţile financiare pentru investiţii.