Extras din referat

Murray Newton Rothbard(1926-1995) a fost unul dintre cei mai importanţi şi cunoscuţi economişti ai Şcolii „Austriece” şi un promotor al libertarianismului. Fost elev al celebrului Ludwig von Mises, apoi „distinguished professor“ de economie la Universitatea din Las Vegas a statului american Nevada, Rothbard este autorul câtorva lucrări esenţiale de economie, precum „America's Great Depression“ şi „Man, Economy, and State“, „What Has Government Done to Our Money?”

Rothbard a încercat să minimizeze puterea coercitiva a guvernului,considerând forţa monopolizanta a guvernului,cel mai mare pericol care ameninţa libertatea şi traiul pe o perioadă lungă a populaţiei,”pseudo-numind” statul ca fiind nimic mai mult decât „o adunătură de hoţi cu mandat lung”-„locul geometric al celor mai imorali,zgârciţi şi fără scrupule indivizi în orice societate”.A fost adept al „Şcolii Austriece”,un curent de gândire apărut la sfârşitul secolului al XIX-lea,în care se regăsesc nume celebre ale libertarianismului, precum Ludwig von Mises şi Friedrich Hayek. Aceşti economişti au fost adesea criticaţi deoarece resping modelele matematice, preferând să construiască teorii economice pe baza comportamentelor oamenilor. Evident, acuzaţia cea mai frecventă este că economiştii acestei şcoli fac analize lipsite de fundament.

„Ce le-a făcut statul banilor noştri?” este o scurtă istorie a banilor a lui Rothbard, apărută iniţial în 1963.Este una dintre cele mai bune cărţi de introducere în problematica monetară.Ce sunt banii?Cum au apărut?Ce şi cum sunt băncile?Cum a fost înfiinţată Banca Centrală şi care este rolul ei?Şi în principal care este rolul Statului în toată această problemă?sunt doar câteva dintre punctele atinse de Rothbard pentru a expune realitatea cu care ne confruntăm zi de zi.

Studiul este structurat în patru părţi:

-primul capitol numit „Introducere”;

-al doilea capitol numit „Banii într-o societate liberă”;

-al treilea capitol numit „Moneda şi amestecul guvernamental “;

-al patrulea capitol numit „Prăbuşirea monetară a occidentului”.

În prima parte a cărţii intitulata sugestiv „Introducere”,autorul surprinde conjunctura în care s-a format moneda pe piaţă,specificând faptul că a fost una dintre primele mărfuri controlate de guvern.Denumind moneda ca fiind „sângele sistemului nostru economic”,Rothbard face trimitere la celebrul citat al economistului Paul Samuelson care a afirmat că „sângele care iriga sistemul economic sunt banii”.În „Introducere”,Rothbard încearcă să surprindă majoritatea întrebărilor la care tratatul său va răspunde, „Poate fi moneda furnizată în condiţii de libertate? Putem avea o piaţa liberă prelungită şi la monedă, aşa cum există ea pentru producerea altor bunuri şi servicii? Cum ar arăta o astfel de piaţă şi care sunt efectele feluritelor controale guvernamentale?”.

În partea a doua a cărţii,intitulată „Banii într-o societate liberă”,autorul susţine faptul că fără contribuţia schimbului pe piaţă nu ar exista o economie autentică şi nici nu s-ar fi pus bazele societăţii.Schimbul sau trocul este modalitatea prin care consumatorii îşi asigură bunurile de care au nevoie şi de care nu dispun,în schimbul altui bun necesar producătorului de la care îşi obţine cele necesare.Fără un astfel de troc,oamenii s-ar limita la producţia proprie şi nu ar putea avea posibilitatea de a consuma bunuri multiple.Astfel,prin intermediul schimburilor s-a realizat premisa pentru a construi piaţa monetară.De ce este atât de necesar schimbul?Deoarece exista o mare diversitate în specia umană şi nevoile sunt nelimitate,iar pentru a asigura satisfacţia nevoilor oamenii trebuie să consume bunuri.Din cauza a două mari defecte ale barterului şi anume „indivizibilitatea” adică imposibilitatea unui consumator de a împărţi bunul pe care îl oferă pentru a obţine mai multe bunuri de la mai mulţi producători şi „lipsa de coincidenţă a nevoilor”,acesta a disparut.Datorită faptului că o societate nu se poate baza pe schimbul direct a apărut schimbul indirect.Acesta consta în posibilitatea unei persoane de a vinde un bun pentru alt bun care are o cerere mai mare pe piaţă în vederea obţinerii unui alt bun de care are nevoie.În urma schimbului indirect s-au selectat bunurile care sunt cele mai vandabile,şi astfel devenind mijloace de schimb.