Relațiile dintre România și Republica Populară Chineză

Este stiut faptul ca economia Chinei, in ultimii peste 20 de ani, a cunoscut o dezvoltare rapida. In această perioadă , ritmul mediu de creştere a economiei chineze a depăşit 9%, iar PIB a crescut de circa 8 ori. La ora actuală, China se situează pe locul al 4-lea pe plan mondial din punct de vedere al puterii economice după Statele Unite, Japonia si Germania. In domeniul comerţului exterior, cumulul schimburilor comerciale ale Chinei din anul 2001 a depăşit 500 de miliarde de dolari SUA.

Dezvoltarea economică în China are loc sub conducerea Partidului Comunist Chinez în baza planurilor cincinale. În urma tempourilor de creştere ecomonică rapidă, guvernul a hotărât să menţină creşterea în julul 8-9 % pe an. Cu ajutorul investiţiilor externe, din care aproximativ 80% sunt investiţiile chinezilor cu trai permanent peste hotare, conform planurilor PCC în 2010 economia Chinei ar trebui să întreacă economia SUA.

China are un PIB/locuitor de peste 2000/$, are o rezervă valutară de peste 1.500 de miliarde dolari SUA, situându-se pe primul loc în lume, populaţia care trăieşte sub pragul sărăciei s-a redus de la 250 milioane în 1978, la 20 milioane, iar speranţa medie de viaţă s-a ridicat de la 35 de ani în 1949 la 73 ani în 2007.

China a devenit una din cele mai mari exportatoare din lume. Pentru a sustine aceasta crestere, sectorul energetic a crescut anual cu 5%, alimentand o economie care creste dublu. China este al doilea mare producator de energie electrica din lume, dupa SUA, cu 1421 mld. KWh (detinand o pondere de 9,4% din productia mondiala), cu toate acestea exista un deficit de electricitate de 69.63 mil. KWh. Dispune de mari rezerve de petrol si carbuni si de un potential hidroenergetic imens. Cea mai mare pondere revine termocentralelor (cca. 80%), aflate in apropierea bazinelor carbonifere. China este prima producatoare de carbuni (1393 mil. t), detinand 1/3 din productia totala.Guvernul chinez a eliminat facilităţile fiscale la exporturile de cărbune şi a impus tarife la export. Deşi producţia de cărbune a crescut de la 998 milioane tone în 2000 la 2,38 miliarde tone în 2006, exporturile de cărbune au scăzut de la 82,9 milioane tone în 2003 la 2,15 milioane tone în 2007. Cu o productie de 169,3 mil. t de petrol, China este o importatoare consumand 275,2 mil. t, decalajul între consum şi producţia de petrol este de aproximativ 3,76 milioane barili pe zi. Potentialul hidroenergetic este foarte bine valorificat, exista in prezent aproape 10000 de microhidrocentrale, cu o putere medie de 0.3 MW. In ultima vreme s-a trecut si la realizarea de mari hidrocentrale: Gezhouba 2715 MW, 50 de hidrocentrale pe Huang He, mai mari fiind Lijiaxia si Sanmenxia etc. In 1993 s-a demarat un proiect de constructie a celui mai mare sistem hidroenergetic. „Cele Trei Defilee” va fi finalizat in 2009, va avea 26 de generatoare, fiecare producand 700 MW. China promovează activ energia nucleară. Dacă astăzi are în funcţiune doar 9 centrale atomice cu o capacitate de 6990 MW, până în 2020 se vor mai construi 30 de unităţi cu o capacitate de 40.000 MW.

China nu s-a lasat mai prejos nici ceea ce priveste iesirea in spatiul cosmic devenind a treia ţară din lume ai cărei astronauţi au efectuat o ieşire în spaţiu, după Statele Unite şi Rusia. Cele trei zile ale misiunii în spaţiu s-au încheiat, după ce Shenzhou VII a aterizat duminică în Mongolia. Racheta care a transportat Shenzhou VII şi pe cei 3 astronauţi a decolat joi de la baza spaţială din Jiuquan, nord-vestul Chinei. Zhai Zhigang a reuşit prima ieşire în spaţiu efectuată de China, sâmbătă, timp de 15 minute. Acest eveniment arată importanţa pe care China o deţine în cadrul grupului restrâns al puterilor spaţiale. "Ieşirea voastră în spaţiu a fost un succes total", le-a spus preşedintele Hu Jintao celor trei astronauţi - Zhai Zhigang, Liu Boming şi Jing Haipeng - reveniţi la bordul Shenzhou VIII. Televiziunea chineză a transmis în direct aterizarea navei, iar agenţia oficială China Nouă a spus că cei 3 astronauţi se simt bine după aterizare.

Pe de alta parte se afla Romania care are o economie de piaţă, conform Constituţiei din 1991. Conform acesteia, statul este obligat să asigure libertatea comerţului şi protecţia concurenţei loiale. În economia României acţionează aşadar legea cererii şi a ofertei. La baza acesteia se află proprietatea privată care trebuie protejată şi garantată.

Dupa o perioada de trei ani de recesiune, economia Romaniei are o crestere dupa anul 2000 cand inregistreaza o crestere economica de 2.1% ajungand in anul 2006 la 7.7% iar in 2008 la 6.5%, pentru 2009 Fitch estimeaza o crestere de doar 1%.

Nici distanta, nici regimurile politice diferite dintre cele doua tari nu au impiedicat existenta unor relatii bilaterale de aproape 126 de ani. La 5 octombrie 1949 Romania si China au stabilit relatii diplomatice la nivel de ambasada, Romania fiind printre primele trei state care a recunoscut Republica Populara Chineza. In anii ’70, China si Romania au inceput sa coopereze pe plan tehnologic si economic. In aceasta perioada, China acorda imprumut fara dobanda Romaniei sub forma de produse. In 1979 volumul comertului dintre cele doua tari a atins un record de 1.094 miliarde de dolari americani, acesta s-a diminuat, atingand in 1999 cel mai jos nivel de 191 milioane de dolari, ridicandu-se in 2000 la 298 de milioane de dolari.

Pentru a contribui in mod substantial la dezvoltarea si amplificarea cooperarii economice internationale dintre Romania si China, s-a infiintat in 1998 Camera de Comert si Industrie Romania-China, avand ca membrii 325 de companii si 15 persoane fizice.

Camera de Comert si Industrie România-China are ca obiective principale extinderea si

îmbunatatirea comertului bilateral si a relatiilor economice.

Obiectivele majore ale camerei sunt axate pe urmatoarele:

-Dezvoltarea si diversificare a relatiilor economice bilaterale

-Reconstruirea relatiilor comerciale directe cu partenerii comerciali din China

-Îmbunatatirea calitatii serviciilor oferite membrilor si operatorilor economici

-Protectia si promovarea intereselor membrilor Camerei în domeniul afacerilor

-Diversificarea domeniilor de cooperare

Camera pune la dispozitie informatii cu privire la oportunitati de afaceri, legislatia comertului, si în mod special în domeniul de investitii, atât în România cât si în China.Ofera asistenta specializata si consultanta operatorilor economici din România pentru a-si dezvolta afacerile în China. De asemenea, pune la dispozitie informatii referitoare Ia târgurile si evenimentele din cadrul expozitiilor organizate în România si în China. Atragerea marilor firme chineze pentru a investi în România si sprijinirea lor în relatiile cu partenerii români si autoritatile centrale sau locale reprezinta una dintre activitatile principale ale Camerei de Comert si Industrie Romania-China.

Au fost momente în care evoluţiile regionale sau momente dificile pe plan intern create uneori şi de evoluţii şi de catastrofe naturale au alimentat şi au întărit sentimentele de solidaritate. Au fost momente precum inundaţiile catastrofale din România în anii 70, când deşi se afla într-un context economic intern nu foarte uşor, conducerea chineză şi întreaga naţiune au oferit asistenţă României şi au contribuit la depăşirea acestui moment. A existat în agenda aniilor 60, momentul în care România, conştientă de dificultăţile cu care se confruntă China în sectorul energetic, a oferit cu generozitate expertiza proprie atât în ce priveşte formarea specialiştilor, cât şi în dotarea cu tehnologii româneşti pentru explorarea şi exploatarea ţiţeiului din China. Au existat cooperări în domeniul energetic şi în alte zone. Există în China hidrocentrale care seamănă, pentru că modelul de construire şi de lucru este cel al hidrocentralei de la Porţile de Fier. O dovadă că expertiza românească a fost împrumutată cu cordialitate prietenilor chinezi pentru dezvoltarea sectorului energetic. De asemenea, au existat cooperări bune de-a lungul anilor în domeniul petrochimiei, în industria textilă, în industria mecanică. A existat anul 1979 cu atingerea nivelului de un miliard de dolari în cadrul schimburilor economice bilaterale.