Relatiille comerciale dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în contextul extinderii Uniunii Europene spre est

Pentru efectuarea unui studiu relevant al configuraţiei comerţului Republicii Moldova cu Uniunea Europeană se prezintă necesar abordarea relaţiilor comerciale ale Republicii Moldova cu toate ţările membre ale Uniunii Europene, dar şi cu ţările candidate la aderare într-o perioadă apropiată. Astfel, am examinat importul şi exportul Republicii Moldova în perioada 1997-2004 din şi către ţările membre vechi ale Uniuni Europene, ţările membre noi, ce au aderat la 1 mai 2004, şi ţările candidate România şi Bulgaria.

Decizia de a grupa în asemenea mod ţările Uniunii Europene a fost determinată de apartenenţa ţărilor la Uniunea Europeană în corespundere cu momentul aderării: UE-15 – de la începuturile integrării europene pînă în 1995; UE-10 – în 2004; România şi Bulgaria – pe cale de aderare în 2007.

Am optat pentru această clasificare în urma cercetării literaturii de specialitate, apărute după 1 mai 2004, remarcând că în majoritatea analizelor referitoare la Uniunea Europeană se recurge la o divizare a ţărilor în 3 grupe distincte: ţările membre vechi – UE-15; ţările membre noi – UE-10 şi ţările candidate. Vom constata, însă, că deseori rezultatele nu confirmă acest criteriu de clasificare. În primul rând, Malta şi Cipru, dar şi Republica Cehă şi Slovenia prezintă anumite trăsături ce le fac să se apropie mai mult de ţările membre vechi. Conform unui studiu recent al FMI, Slovenia, de exemplu, este cea mai bine plasată pentru a adopta euro de acum în 2007. Iar în cadrul grupului de ţări membre vechi, Portugalia, conform unor indicatori economici, are încă multe elemente caracteristice pentru grupul de ţări membre noi.

Dar am decis, totuşi, să adoptăm gruparea ţărilor Uniunii Europene şi a ţărilor candidate în 3 grupe conform factorului de grupare „momentul aderării”, care este o valoare nominală (categorială). Ne-am propus să verificăm dacă factorul „momentul aderării la Uniunea Europeană” are influenţă semnificativă asupra variaţiei valorii importului şi exportului Republicii Moldova din şi către ţările Uniunii Europene.

Variaţia importului şi exportului Republicii Moldova din şi spre ţările membre ale Uniunii Europene şi ţările candidate a fost examinată prin apelarea la metoda de analiză unifactorială a varianţei ANOVA şi exploatarea programului SPSS.

Programului SPSS reprezintă un instrument modern de calcul şi analiză a datelor statistice. SPSS (Statistical Package for the Social Sciences) este actualmente unul dintre cele mai puternice şi utilizate programe statistice. Acest program serveşte pentru aplicarea diferitelor metode statistice de prelucrare a datelor, în special, din economie, sociologie, medicină, şi pe interpretarea, în condiţii de incertitudine, a rezultatelor statistice din output-ul SPSS. Programul este un produs al firmei SPSS Inc., care s-a impus în domeniul realizării de software pentru prelucrarea statistică a datelor, în principal prin SPSS şi SYSTAT. Dacă ar fi să caracterizăm acest produs prin acronimul de apelare, SPSS s-ar putea evidenţia prin:

- soluţii pentru prbleme complexe;

- prezentarea sugestivă a rezultatelor;

- supleţe în stabilirea condiţiilor de prelucrare a datelor prezente într-o mare diversitate;

- simplitate în exploatare.

SPSS este realizat sub formă modulară, cele mai utilizate module fiind: Base Module, Professional Statstics, Advance Statistics, Tables, Exact Tests, CHIAD şi Categories. Modulul la care am recurs pentru realizarea studiului este Advance Statistics, ce permite efectuarea unei prelucrări statistice prin apelarea la metode de analiză unifactorială a varianţei ANOVA.

ANOVA (Analysis of Variance) este denumirea sub care este cunoscut procedeul de analiză a varianţei unei variabile numerice sub influenţa unei variabile de grupare. Prin ANOVA, se compară medii pentru trei şi mai multe subpopulaţii definite de variabila de grupare (variabila independentă). Această metodă permite extensia analizei realizate prin testul t, aplicabil asupra a două medii, la situaţii în care variabila independentă (variabila de grupare) prezintă trei şi mai multe categorii (niveluri). De asemenea, ANOVA poate fi folosită în analiza unor situaţii în care asupra variabilei numerice (variabila dependentă) acţionează simultan mai multe variabile independente. În astfel de cazuri, prin ANOVA se poate prezenta modul în care aceste variabile independente interacţionează una cu alta şi ce efecte au aceste interacţiuni asupra variabilei dependente.

Realizarea analizei a fost făcută în baza metodei propuse de staticianul Elizabeta Jaba. Pentru efectuarea studiului nostru am utilizat procedeul One-way ANOVA (ANOVA unifactorială) care permite analiza varianţei pentru o variabilă cantitativă dependentă de o singură variabilă factor (de grupare).

Pentru măsurarea variaţiei unei variabile se foloseşte, de obicei, varianţa. Variaţia se exprimă prin varianţa intergrupe (Between-Groups) şi varianţa din interiorul fiecărei grupe (Within groups).

Varianţa Between-Groups (V inter) arată că există sau nu diferenţe între mediile grupelor.

Varianţa Within groups (V intra) arată varianţa din interiorul fiecărei grupe şi este datorată influenţelor aleatorii.

Observăm, că analiza variaţiei pentru un singur factor cauză se bazează pe descompunerea

variaţiei totale (V t) în două componente, după relaţia: V t = V intra + V inter.

Republicii Modova este mai mare în cazul grupei „ţări candidate” în comparaţie cu primele grupe. Mediana indică nivelul pînă la care sunt 50% din efectiv (nivelul populaţiei). La nivelul anului 2004, de exemplu, Republica Moldova realiza importuri pînă la 100.000 (mii dolari SUA) cu 50% din ţările candidate (cu Bulgaria), iar cu cealaltă jumătate (cu România) realiza importuri în valoare de peste 100.000 (mii dolari SUA). Constatăm, de asemenea, o dispersie mare în cazul grupei „ţări candidate”, căci cu cât este mai mare cutia, cu atât valorile sunt mai dispersate. Şi, din contra, cu cât cutia este mai mică, cu atât mai asemănătoare sunt valorile. Astfel, grupa „15 ţări vechi” şi „10 ţări noi” prezintă o omogenitate mai pronunţată în comparaţie cu grupele „15 ţări vechi ” şi 10 ţări noi. . Diagrama indică, în acelaşi timp, prezenţa outlierilor în cazul grupei „15 ţări vechi” şi „10 ţări noi”. Remarcăm valori extreme în cazul Italiei, Germaniei şi Franţei, deoarece aceste ţări deţin primele locuri în derularea importurilor Republicii Moldova către grupa „15 ţări vechi”. În anul 1998 constatăm o valoare extremă şi în cazul Ungariei, deoarece valoarea importurilor Republicii Moldova din Ungaria a constituit 29.009,3 mii dolari SUA, înregistrând o creştere vertiginoasă faţă de anul 1997 (15.766,7 mii dolari SUA). Astfel, în 1998, Ungaria deţine prima poziţie în derularea importurilor Republicii Moldova din cadrul grupei „10 ţări noi”, devansând cu mult Polonia, ce se plasează pe locul doi, valoarea importurilor din Polonia înregistrând 8 332,2 mii dolari SUA.