Resurse de dezvoltare ale turismului cultural în județul Suceava

Tema1: Resurse de dezvoltare ale turismului cultural în județul Suceava

Pe plan European și internațional asistăm la o dezvoltare și diversificare a turismului extraordinară a turismului cultural,că urmare a deschiderii politice și economice din țările Europei Centrale și de Est.

Resursele turistice se împart în două mari categorii: resurse turistice natural și resurse turistice antropice dintr-o țară, regiune sau țară.

Resursele turistice antropice: De-a lungul existenței sale, de peste două mii de ani, poporul român a creat un extreme de variat și bogat patrimoniu cultural, folosit în întregime în scopuri turistice.

În județul Suceava se pot practică următoarele tipuri de turism:

a) Turismul Montan: Relieful munților Călimani cu complexul vulcanic aferent, stâncile cu aspect ruiniform “12 Apostoli”, relieful carstic și rezidual al masivului Rarău, pădurea seculară de la Giumalău, gruparea cea mai întinsă de munți cristalini - Munții Bistriței Aurii și Munții Bistriței Mijlocii - precum și Masivul Suhard și Obcinele Bucovinei oferă condiții pentru practicarea de drumeții montane, escaladă, alpinism.

b) Turismul Balnear: Județul Suceava dispune de un potențial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile.

c) Turismul Cultural: Patrimoniu cultural-istoric și etnofolcloric al județului Suceava are o mare valoare și atractivitate turistică: obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea Șcheia, Cetatea de Scaun a Sucevei și Cetatea Zamca), construcții civile (Curtea Domnească și Hanul

Domnesc din Suceava), precum și peste 25 de unități muzeale, printre care: Muzeul de Istorie din Suceava, cu „Sala tronului”, o realizare de excepție, unicat în România, Muzeul Obiceiurilor Populare din Gură Humorului, Muzeul „Artă lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul de Științe Naturale din Vatra Dornei, Muzeul „Tehnici populare bucovinene” din Rădăuți, Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, „Galeria Oamenilor de Seamă”, Muzeul Apelor și Pădurilor din Fălticeni, Casă - muzeu de la Solca etc.

Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor, tradițiilor, meșteșugurilor și obiceiurilor străvechi, unde talentul și atracția către frumos se materializează în adevărate opere de artă - ceramică, covoare țesute manual, cojocărit, țesături, instrumente populare, măști etc.

Manifestările artistice și sărbătorile populare tradiționale din tot cursul anului aduc în atenția publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor bucovinene, prin portul popular, cântece și dansuri, obiceiuri străvechi - festivaluri de artă plastică, de folclor, de datini și obiceiuri.