Siemens - Philips

Cum încearca sa tina pasul cu întrecerea globala doi giganti ai Europei

Siemens si Philips sunt bastioane ale activitatilor comerciale europene care sunt globale începând de la sec. al 19-lea. Pâna în anul 1865, Siemens a deschis magazine în Marea Britanie si a construit linii telegrafice pe tot teritoriul Rusiei. În zilele noastre, e cea mai mare firma europeana de inginerie technica, având sucursale în 190 de tari. În 2006, pâna în septembrie a avut un venit de 87miliarde de euro. Circa 80% din vânzari, 70% din fabrici si 66% din cei 475.000 de muncitori sunt în afara tarii natale. În 2005, America a devenit cea mai mare piata unica a companiei, depasind Germania.

Philips a început producerea becurilor electrice în 1891, în Eindhoven, Olanda. În prima jumatate a sec. 20, a fost ocupata cu aparate de raze x si radio, iar din 1970 s-a mutat în afacerile cu discuri de pic-up. Astazi, are 122.000 de angajati în afacerile sale diversificate din 60 de tari.

Ambii giganti sunt exemple prime de companie globala europeana de succes. Au restructurat de multe ori compania, astfel contrazicând ideea ca firmele europene sunt incapabile de acest lucru. Au raspuns cresterii productiei low-cost si deschiderii pietei din China, mutând productia în masa în Asia. Acasa, se concentreaza pe design si pe fabricarea produselor high-added-value.

Ambele companii au oscilat în ultima perioada. Siemens a intrat în conflict cu producatorul sau de telefoane mobile, Benq, vândut unei firme din Taiwan în 2005. Cu mai putin de un an mai târziu, cumparatorul a închis Benq, cu pierderea sutelor de locuri de munca din Germania. Vina e a lui Siemens, care a trebuit sa plateasca o factura de 35milioane de euro pentru a recalifica muncitorii inutili a unei firme pe care nici nu a mai detinut-o.

Compania lupta si împotriva acuzatiilor de coruptie, care sunt departe de a fi rezolvate. În iunie, anul trecut, a acceptat sa colaboreze cu Nokia ,liderul sistemelor wireless, în ceea ce priveste echipamentele de telecomunicatie. Acordul a fost anuntat în iunie, dar de atunci sefii Nokia spun ca se tem de eventuale scandaluri de coruptie. Fuzionarea celor doua companii a fost amânata. Chiar si asa, Siemens a raportat o sanatoasa crestere de 25% a profitului în trimestrul al treilei din 2006, ca parte a unei recuperari mentinute în ultimii ani.

Philips a fost angajata în mai multe etape de restructurari în efortul de a o face mai competitiva. Lucrurile au decazut în 2001-2002, când Philips a suferit pierderi mari si a trebuit sa concedieze 55.000 de muncitori, cam o traime din forta totala de munca. Treizeci de divizii separate, fiecare cu pierderi majore, au fost redistribuite în doar cinci: aparate casnice, instalatii de iluminat, aparate medicale, electronice si semiconductoare. O pierdere neta de 3,2miliarde de euro în 2002 s-a transformat într-un profit net de 2,8miliarde în 2004, chiar daca au raportat rezultate trimestriale slabe în ultimul an, complicate de achizitionari si cedari. Philips a iesit din industria de telefonie mobila si si-a unit fortele cu LG pentru fabricarea monitoarelor cu cristale lichide, tehnologia cheie utilizata la ecranele plate pentru televizoare si calculatoare.

În august, Philips a anuntat ca îsi vinde o proprietate majoritara a afacerilor cu semiconductoare unei firme private condusa de KKR (Kohlberg Kravis Roberts & Co). Productia microcipurilor a fost unul dintre stâlpii afacerii proprii, dar costurile mari din Europa si competitia globala i-a determinat pe cei de la Philips sa se retraga. Totusi, cu doar trei luni mai târziu, Philips a reintrat pe piata, cumparând o firma belgiana, lider în fabricarea instalatiilor de iluminat avansate.