Sistemul Bancar din Germania

1. DESCRIEREA SISTEMULUI BANCAR GERMAN

1.1 ISTORIC

Sistemul bancar german ia nastere in 1619 odata cu infiintarea Bancii din Hamburg, care a fost creata dupa modelul bancii din Amsterdam. Initial, aceasta a fost o banca de depozite, iar apoi a inceput sa efectueze si operatiuni de virament. Faima bancii a fost data de precizia operatiunilor bancare si crearea unei monede de cont specifice numita “Marko-Banco”. La consolidarea sistemului bancar din Germania a contribuit si infiintarea Bancii din Nürenberg.

In aceasta perioada apare prima banca de emisiune, numita si “banca de circulatie”, si anume Banca din Stockholm. A fost infiintata in Suedia in anul 1650. Aceasta elibera bilete la purtator in schimbul depunerilor. Aceste bilete de banca au drept caracteristica faptul ca nu sunt purtatoare de dobanzi si ca circulatia lor ca mijloace de plata diminueaza cererea de rambursare a depunerilor. Ca urmare a unor inconveniente, in anul 1698, Banca din Stockholm se transforma in banca regala (“Rjksbank”), devenind astfel o institutie publica. Ulterior, in 1876, aceasta banca va da faliment din pricina unei emisiuni excessive de bilete de banca.

În forma sa modernă, sistemul bancar german s-a constituit, de fapt, începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Din acest motiv, dezvoltarea sistemului se realizează în două forme puternic diferenţiate: pe de o parte, implantarea unei largi reţele cooperatiste şi populare, iar, pe de altă parte, constituirea băncilor comerciale, care s-au concentrat într-un timp foarte scurt.

Sistemul bancar din Germania se diferenţiază de celelalte sisteme bancare prin complexitatea sa structurală şi puterea băncilor sale, diferenţiere aparută pe la mijlocul anilor 1990.

Germania era una dintre cele mai puternice economii bancare din lume datorită numărului mare de băncii şi oficii bancare. În anul 1995 au existat aproximativ 3.700 de bănci legale independente cu mai mult de 48.000 de oficii bancare.

1.2 TIPURI DE INSTITUTII

Sistemul bancar german este caracterizat printr-o puternică orientare către activitatea bancară de tip universal (universal banking), băncile germane oferind o gamă completă de operaţiuni bancare şi financiare: de retail, wholesale, investment, vânzare/cumpărare de titluri de valoare în numele clienţilor, asigurări (bankassurance).

În categoria băncilor universale germane integrăm

- băncile comerciale;

- băncile landurilor;

- băncile de economii;

- institutiile de credit cooperativ regionale;

- cooperativele de credit.

Acestea desfăşoară ample activităţi bancare orientate către clientela de retail.

1.2.1. BANCILE COMERCIALE

Băncile comerciale germane sunt, de asemenea, universale, specializate în operaţiuni "angro", adică orientate către industrie. În felul acesta se consolidează apropierea dintre băncile comerciale şi întreprinderi. Banca este un partener constant al întreprinderii, intervenind în gestiunea şi contabilitatea acesteia.

Aceasta concepţie a băncii în serviciul întreprinderii (şi nu în cea a comerţului ca în Marea Britanie) este consideratã, adesea, ca fiind unul dintre factorii care au determinat succesul industriei germane. În acest caz, creditele se obţin mai uşor în funcţie de nevoile efective ale întreprinderii şi riscurile economice aferente, în timp ce banca francezã subapreciazã întreprinderea şi acordã credite în funcţie de garanţiile prezentate.

Băncile comerciale pot fi clasificate la rândul lor după cum urmează: “cele patru mari” bănci, băncile regionale şi alte bănci comerciale, sucursalele băncilor străine. Numărul total al băncilor comerciale era de 273 la finalul anului 2008.

“Cele patru mari” bănci (Groβbanken) cuprind: Deutsche Bank AG, Dresdner Bank AG, Commerzbank AG, Bayerische Hypo-und Vereinsbank AG, datând încă de la unificarea statului german in 1870. Ca bănci universale ele oferă operaţiuni de retail, wholesale şi investement, însă activitatea lor este concentrată mai mult pe investement banking, finanţarea firmelor şi a comerţului exterior, în ultima perioadă de timp orientându-se şi pe activitatea de retail. Începând cu decembrie 2004, în categoria “cele mai mari bănci” a fost inclusă şi Deutsche Postbank AG, numărul acestora devenind cinci.