Sistemul generalizat de preferințe al Uniunii Europene

Sistemul Generalizat de Preferinte – SGP (in engleza, The Generalized System of Preferences – GSP) a aparut in anul 1968, cand UNCTAD a recomandat statelor dezvoltate sa acorde tarife preferential tarilor in curs de dezvoltare. Acest sistem a fost special creat pentru a impulsiona cresterea exporturilor, industrializarea si accelerarea cresterii economice. Acordul privind instituirea SGP prevede ca “tratamentul tarifar special trebuie sa fie aplicat exporturilor tuturor tarilor, teritoriilor sau regiunilor care pretend, de buna credinta, statutul de <<mai putin dezvoltate>> “.

SGP al UE a fost introdus in ani 1970, iar preferintele acordate urmaresc ca Politica Comerciala Comuna sa fie complementara cu politica de cooperare pentru dezvoltare, in favoarea tarilor in curs de dezvoltare, reprezentand un sistem de preferinte tarifare acordat unilateral de catre UE unor produse originale din aceste state. In cadurl sistemului, produsele industriale si unele produse agricole originare din tarile in curs de dezvoltare beneficiaza de reduceri sau scutiri de taxe vamale, iar produsele originare din tarile cel mai putin dezvoltate au acces liber la exportul pe piata comunitara. UE reprezinta piata de desfacere pt. 1/5 din exporturile acestor tari, 40% din importurile sale provenind din aceste state. Sistemul actual este o parte a planului SGP pentru o perioada de zece ani (2006 – 2015), ale carui principii au fost stabilite in comunicarea Comisiei din 7 iulie 2004 denumita “ Tari in curs de dezvoltare, comert international si dezvoltare durabila – functionarea Sistemului de Preferinte Generalizate UE pentru o perioada de zece ani, 2006 – 2015”.

Liniile directoare care stau la baza reglementarilor pentru perioada 2006 – 2015 urmaresc imbunatatirea sistemului prin :

- Mentinerea de taxe vamale preferentiale avantajoase – pentru aceasta Comisia a propus extinderea SGP si asupra altor produse decat cele deja existente in schema; transferarea unor produse clasificare ca fiind sensibile in categoria celor nesemsibile; mentinearea si chiar imbunatatirea nivelului de reducere a taxelor.

- Indreptarea SGP catre tarile in curs de dezvoltare care au cea mai mare nevoie – se stabileste ca SGP sa fie acordat tarilor mai putin dezvoltate si celor mai vulnerabile dintre cele in curs de dezvoltare (tari cu economie slaba, cu venituri mici) pentru a putea participa la comertul international.

- O schema SGP mai simpla si mai accesibila – prin aceasta Comisia a stabilit inlocuirea schemei cu cinci acorduri SGP cu una formata din trei acorduri : acordul general, acordul special pentru tarile mai putin dezvoltate si acordul pentru incurajarea dezvoltarii durabile si guvernarii

- Transparenta pentru acordarea preferintelor gradual catre beneficiar – preferintele SGP pot fi retrase tarlor care nu mai au nevoie de acestea pentru cresterea exporturilor sale catre piata UE la anumite produse cu preferinte. Astfel celelalte teri vor beneficia de o parte mai mare a beneficiilor SGP.

- Introducerea de noi stimulente pentru incurajarea dezvoltarii durabile si bunei guvernari – in vederea obtinerii acesteia, Comisia a inlocuit cele trei acorduri speciale separate: droguri, social si mediu, cu unul singur denumit SGP+. Acesta va asigura stimulente special pentru tarile care au semnat principalele conventii international privind drepturile sociale, protectia mediului , guvernare si combaterea productiei si traficului de droguri.

- Imbunatatirea regulilor de originie pentru aceasta recurganduse la simplificarea lor, ajustarea criteriului de origine si a cumularii originii, precum si a procedurilor privind formalitatile si controlul. Sistemul poate fi imbunatatit prin cumularea originii pe regiuni, promovand cooperarea regional intre tarile beneficiare.

- Reanalizarea acordurilor de retragere temporara a preferintelor, a clauzelor de salvgardare si anti-frauda. Comisia propune redefinirea retragerii temporare a SGP si luarea in considerare a noii abordari graduale pentru obtinerea credibilitatii si flexibilitatii.

SGP se bazeaza pe trei reguli fundamentale: preferintele sunt generale, nereciproce si nediscriminatorii. Astfel, UE ofera taxe vamale scazute sau exceptari de taxe pentru 178 de tari si teritorii, acordand beneficii speciale catre cele mai slab dezvoltate 50 de tarii si catre statele care aplica standardele de protectie a muncii si a mediului ( produsele care primesc acest tratament pot diferii de la o tara beneficiara la alta). SGP oferit de UE acopera 6900 de produse, care sunt clasificate in doua categorii:

- Sensibile – sunt acelea care concureaza productia autohtona din UE si pentru care se impune un anumit nivel tarifar de protectie, oferind decat o reducere a taxei vamale;