Somajul și Evoluția Acestuia

- Cauzele şomajului

Printre cauzele somajului, pe primul loc se situeaza slaba crestere economica. De asemenea, se citeaza frecvent reconversiunile economice, intrarea noilor solicitanti pe piata muncii, ezitarea intreprinderilor de a angaja.

Evolutia economica impune importante reconversiuni de activitate si o mobilitate mai mare a lucratorilor.Tehnicile de productie trebuie adaptate la noul pret al energiei, trebuie sa se faca fata concurentei tarilor care platesc salarii scazute si sa realizeze adaptarea la noile tehnici.

In primul rand, ca urmare a unei evolutii nefavorabile a activitatilor social-

economice sau ca urmare a procesului de substituire a muncii prin capital, se

produce pierderea locului de munca de catre o parte a populatiei ocupate.

In al doilea rand, solicitarile suplimentare de munca ale noilor generatii ce au ajuns la varsta legala de munca nu pot fi onorate de utilizatori de munca. Tanara generatie intampina greutati in gasirea locurilor de munca din mai multe motive obiective sau subiective.

In al treilea rand, somajul apare, se suplimenteaza si ca urmare a

solicitarilor locurilor de munca din partea unor persoane incadrate in varsta a

doua, care se decide sa-si ofere munca lor pe piata.

O alta cauza a somajului o reprezinta puternica migratie a fortei de munca. Extinderea zonei euro fara o strategie bine corelata in adoptarea monedei unice in tarile candidate poate genera un fenomen de crestere puternica a migratiei fortei de munca, avertizeaza expertii economici. Cresterea sau scaderea fenomenului emigrationist, apreciaza specialistii, va avea loc in corelatie cu influxurile de capital, care ar putea reduce somajul prin crearea de noi locuri de munca sau ar putea duce la o crestere a salariilor printr-o crestere a productivitatii.

- Efectele şomajului

Şomajul este unul din fenomenele negative care se manifestă cu mare intensitate în perioada de tranziţie. Este un fenomen inerent, întâlnit în orice economie. Dacă se încadrează în limitele considerate normale, consecinţele lui negative afectează un număr mic de persoane.

Şomajul este opus ocupării, reflectă imposibilitatea omului de a-şi utiliza capacitatea sa de a produce bunuri economice. Prin şomaj, munca suferă un proces de degradare, ea neputând fi conservată. Prin existenţa sa, şomajul determină pierderea unei parţi din producţia potenţială a societăţii.

Alta consecinţă negativă a şomajului constă în faptul ca ajutorul de şomaj, fiind suportat din veniturile societăţii, determină o diminuare a veniturilor celor care lucrează. Şomajul înrăutăţeşte condiţiile de viaţă ale populaţiei, în primul rând ale şomerilor, determinând scăderea consumului de bunuri economice. El alimentează acte antisociale, multe dintre acestea fiind făcute de către cei care nu lucrează.

O consecinţă nefastă a “statutului” de şomer cu implicaţii în viitor este tendinţa unor persoane tinere de a ezita să-şi întemeieze familii. Ca urmare a acestei tendinţe, scade natalitatea. Altă consecinţă a şomajului constă în faptul ca el determină reducerea dorinţei de a învata a viitoarei generaţii; gândul de a ajunge şomer este de natură să diminueze aspiraţia spre carte, spre şcoală.

Diminuarea încrederii în şcoală este însoţită de un alt proces dăunator pentru interesele economiei naţionale, respectiv plecarea tinerilor peste graniţă pentru a se realiza uman şi profesional.

Şomajul apare ca un fenomen generator de diverse afecţiuni fizice şi psihice. Aceste stari depresive pot constitui, la rândul lor, cauze ale pierderii locului de muncă la un moment dat.

Consecinţele şomajului de lunga durata sunt şi mai dureroase pentru individ; dacă o persoană rămâne mult timp în şomaj, competenţa şi experienţa sa se degradează şi mai mult, ceea ce diminuează interesul potenţialilor patroni faţă de persoana respectiva.