Studiu privind determinarea și repartizarea rezultatului exercițiului la SC Practic SRL

1. Cadrul legal

Având în vedere necesitatea asigurării conformităţii reglementărilor naţionale în domeniul contabilităţii cu reglementările Uniunii Europene, în exerciţiul financiar al anului 2008, în România se continuă implementarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).

Prin Standarde Internaţionale de Raportare Financiară se înţelege Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS) şi Interpretările aferente (Interpretările SIC - IFRIC), amendamentele ulterioare la acele standarde şi interpretările aferente, standardele şi interpretările viitoare aferente, aşa cum sunt aprobate de Uniunea Europeană, traduse şi publicate în limba română.

Societăţile comerciale ale căror valori mobiliare la data bilanţului sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi care întocmesc situaţii financiare consolidate au obligaţia ca, începând cu exerciţiul financiar al anului 2007, să aplice Standardele Internaţionale de Raportare Financiară.

Instituţiile de credit continuă să aplice Standardele Internaţionale de Raportare Financiară la întocmirea situaţiilor financiare consolidate.

Celelalte entităţi de interes public, care aplică reglementări contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, respectiv reglementări contabile conforme cu directivele europene, pot aplica Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) la întocmirea situaţiilor financiare individuale sau consolidate, pentru necesităţi proprii de informare.

Potrivit legii contabilităţii nr.82/1991 cu modificarile si completarile ulterioare, situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o declaraţie scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale în conformitate cu Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin OMFP nr.1752/2005 si modificate de OMFP nr.2374/2007

Situaţiile financiare anuale trebuie sa oferă o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei financiare, profitului sau pierderii entităţii.

Situaţiile financiare sunt o reprezentare structurata a poziţiei financiare si a performantei financiare a unei entităţi. Obiectivul situaţiilor financiare generale este de a oferi informaţii despre poziţia financiară si fluxurile de trezorerie ale unei entităţii, utile pentru o gama larga de utilizatori în luarea deciziilor economice. Situaţiile financiare prezintă rezultatele gestiunii resurselor încredinţate conducerii entităţilor.

Repartizarea profitului pe destinatii se efectueaza, pentru societatile nationale, companiile nationale si societatilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, sau regii autonome in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 64/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.

Pentru societatile comerciale cu capital privat, pentru repartizarea profitului se vor avea in vedere prevederile Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare sii Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin OMFP nr.1752/2005 si modificate de OMFP nr.2374/2007

2. Determinarea rezultatului exerciţiului

Sub aspect financiar-contabil, rezultatul exerciţiului financiar reprezintă diferenţa dintre cheltuielile si veniturile aferente evenimentelor si tranzacţiilor desfăşurate in cursul anului

Din compararea cheltuielilor cu veniturile se determina rezultatul exerciţiului:

± REZULTATUL EXERCIŢIULUI = VENITURI TOTALE – CHELTUIELI TOTALE

Daca rezultatul este pozitiv se obţine profit si reprezintă situaţia in care veniturile sunt mai mari decât cheltuielile. Daca rezultatul este negativ se realizează pierdere si reprezintă situaţia in care cheltuielile sunt mai mari decât veniturile.

In contabilitate, profitul (sau pierderea) se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului financiar.

Din punct de vedere contabil pentru a stabili rezultatul exercitiului se procedeaza la închiderea conturilor de venituri si cheltuieli, prin transferarea soldurilor în contul 121"Profit sau pierdere" astfel:

-inchiderea conturilor de cheltuieli pentru soldurile debitoare :

121 = cls . 6

“Profit si pierdere “ “Conturi de cheltuieli “

-inchiderea conturilor de venituri, pentru soldurile creditoare :

cls. 7 = 121

“Conturi de venituri “ “Profit si pierdere “

In urma acestei operatiuni profitul va fi reflectat prin soldul final creditor al contului 121 “Prodit si pierdere “ si se supune impozitarii, iar pierderea se reflecta prin soldul final debitor al aceluiasi cont.

Profitul contabil brut determinat astfel, exprima acel profit care nu a fost influentat de veniturile neimpozabile, cheltuielile nedeductibile, alte sume nedeductibile prevazute prin lege, în vederea determinarii profitului fiscal impozabil şi a impozitului pe profit.

PROFIT BRUT = VENITURI TOTALE – CHELTUIELI TOTALE

Veniturile totale reprezintă sumele sau valorile încasate sau de încasat in nume propriu din activităţi curente, cat si câştigurile din orice alte surse cu urmatoarea structura: venituri din exploatare, respectiv venituri din vânzarea produselor, lucrărilor executate şi serviciilor prestate, din producţia stocata, din producţia de imobilizări, din subvenţii de exploatare, precum si alte venituri din exploatarea curenta; venituri financiare, respectiv venituri din participaţii, din alte imobilizări financiare, din creanţe imobilizate, din titluri de plasament, din diferenţe de curs valutar, din dobânzi, din sconturi obţinute, creanţe imobilizate si alte venituri financiare; venituri extraordinare adică venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare.