Trezoreria Interprinderii

1.Necesitatea și conținutul gestiunii trezoreriei întreprinderii

Trezoreria a constitui dintodeauna, un element esențial al gestiunii pe termen scurt. pentru mulți conducători de înterprinderi, trezoreria a prezentat, într-o manieră mai plastică, “nervul războiului”, deoarece constituie un instrument de acțiune pentru realizarea obiectivelor srategice. Astefel, trezoreria “poate fi utilizată fie pentru achiziționrea echipamentelor indispensabile creșterii interne, fie pentru procurarea titlurilor de participație care vizează creșterea externă. Trezoreria constituie, gajul flexibilității înterprinderii.”

Conceptul de trezorerie este, după cum sublinia profesorul francez Michel Levasseur, unul dintre cele mai greu de definit în domeniul financiar. El poate fi analizat din doua puncte de vedere și anume:

- organizatoric, trezoreria fiind un serviciu ce reprezintă o parte componentă în organigrama unei entități economice, căreia îi revin sarcini și atribuții, are personal de specialitate și funcționează după reguli bine stabilite.

- structural, în funcție de elementele patrimoniale componente ale acesteia. Din acest punct de vedere, trezoreria poate fi definită din doua puncte de vedere:

1. ca asamblu disponibilităților ce includ lichiditățile din:caserie, conturi de la bănci, acreditive, conturi alimentate specil pentru carnete cec cu limită de sumă și titluri de plasament suscesibile de a se transforma în bani;

2. ca diferență între:

- necesarul de active circulante (NFR) și fondul de rulment (FR)

- încasări și credite bancare pe termen scurt

NFR = FR + CT CT = NFR – FR

Într-o accepțiune globală, trezoreria se poate defini ca diferență între activele și datoriile a căror lichiditate și exigibilitate sunt imediate.

Rentabilitatea înterprinderii, volumul și evoluția nevoii de fond de rulment precum și nivelul fondului de rulment determină marja de manevră și rolu trezorierului, care va trebui să plaseze excedentele de trezorerie. Aceste două situații pot să succeadă sau să se excludă reciproc.

În ultimii ani, gestiunea de trezorerie a căpătat o importanță particulară, ca urmare a creșterii inflației la două cifre începand din 1970, sporirii considerabile a ratei dobanzii, insuficienței fondurilor proprii și eroziunii profitului pe fondul săderii puterii de cumpărare a banilor. Astfel puterea de cumpărare la nivel macroeconomic este rezultatul eforturilor individuale conservate de fiecare firmă în produsele și serviciile sale. Puterea de cupărare (etalonul individua) rușită de o firmă depinde de următorii factori:

- calitatea procesului de transformare-conservare , dar și de calitatea resurselor financiare atrase prin repartiția financiară;

- obiectivitatea activității de evaluare a produselor și serviciilor (preț, respectiv tarif).

În ambele cazuri pot apărea abateri cu efecte negative asupra puterii de cupărare a înterprinderii și mai departe, asupra puterii de cupărare la nivel național. Astfel, abaterea de la valoarea reală conservată în produsele de producție și prin indisciplina muncii și reducerea calității. face ca în bunurile rezultate la un preț constant, valoarea efectivă să se reducă. Această abatere poate fi cauzată și de inflația ascunsă în produsele și serviciile care intră în aceste produse.

Plata lor trebuie însoțită de o analiză și recepție calificate, pentru a constata și produsele dintre prețul plătit și potențialul sau valoarea reală cuprinsă în serviciile și produsele cumpărate pentru producția sau consum.

La randul său, obiectivitatea activității de evaluare este și ea afectată de influența unor procedee care sfidează legile pieței, mai ales în prezent, candîn țara noastră concurența este departe de a fi realizată la cote suficiente. Astfel, monopolul producătprului dar și specula intermediarilor face ca prețul să crescă, fără o corespondență în privința valorii reale din produs sau sericiu, reducand puterea de cupărare la nivelul înterprinderii.

În multe cazuri, ca urmare a slăbiciunii organizatorice a consumatorilor și a concurenței, cele două tipui de abateri se cuplează, efectul negativ asupra puterii de cupărare amplificandu-se. Rolul serviciului financiar, în faza de proiectare și de execuție, se concretizează în măsurile de control și reglare privind corectitudinea intrărilor, transformărilor și conservărilor de potențial prin producție și consum, precum și în privința evaluării obiective a bunurilor livrate.

Statisticile au arătat faptul că slăbiciunea trezoreriei s-a aflat la originea a numeroase falimente. Astfel, gestiunea trezoreriei își propune folosirea unor mijloace în vederea optimizării încasării și plăților și pentru menținerea echilibrului financiar cu costuri cat mai mici.