Prima și a doua jumătate a secolului XX - începutul secolului XXI

I

În acest fragment din lucrarea Aventura gândirii europene de Jacqueline Russ, se încearcă a da o explicație prin cercetarea lucrurilor practic cunoscute pentru toți, despre criza conștiinței, care este simțită, scrie autorul, în prima jumătate a secolului XX, evidențiindu-se la începutul anilor 60.

Transformarea societății europene, cauză a pierderii reperelor morale, ideologice și culturale. Mutațiile începând cu primul război mondial, sistemul politic, depresiunea economică, al doilea război mondial – ce separă sistemele politice, liberalismul și comunismul .

Eul nu este stăpân în propria casă, (Freud). Toate domeniile științifice devin sistematizate, simțindu-se adevărate revoluții științifice, rațiunea matematică pierzând speranța de a ajunge la adevăr absolut (Godel).

În filozofie și cultură, sunt manifestate simptome de criză a rațiunii, bergsonismul și pragmatismul, punându-se voința deasupra raționalității, alăturată de suprarealism și psihanaliză. Preocupările lui Husserl de activitatea fără de limite a rațiunii, ea fiind rezolvarea crizei gândirii europene.

Apar întrebări asupra autodistrugerii rațiunii ca fenomen al veacului nostru . Dominarea omului de către om; Cum rațiunea, îndrăgită de Iluminism, a ajuns să-și piardă valoarea; Rațiunea este în primul rând o putere de a opera, o capacitate de calcul, decât o mișcare aflată în căutarea adevărului.

Pierderea din putere a creștinismului și laicizarea gândirii europene, progres accelerat, tehnologiile și mass media, mondializarea schimburilor, puterea informaticii contribuie la modificarea câmpului cultural. Gândirea europeană fiind dominată de tema individualismului, omenirea ca fenomen de comunicare, puterea ideii de natură, drepturile omului, statului și democrației.

II

Studiul de psihanaliză , zdruncină concepția carteziană asupra individului și se distanțează de concepțiile clasice despre ea. Intrarea în era bănuielii, acea a proastei cunoașteri a subiectului de către el însușii, rezultatele cunoștinței sale fiind doar iluzii. Scoaterea la iveală a iraționalului, pe care rațiunea nu va fi în putere de al stăpâni cu adevărat.

Nașterea unei noi fizici, includerea unui șir de concepte noi, entropie, probabilitate statistică, etc. Descoperiri în fizică, variate. Transformarea bazelor cunoașterii: teoria cuantelor , teoria cuantică a atomului , principiul indeterminării fenomenelor . Devenirea tot mai complexă a determinismului absolut. Acceptarea de către rațiune a, dezordinii, întâmplătorului, indeterminării.