Abordarea sistemică a întreprinderii

1. Ce este intreprinderea ?

La baza intregului sistem economic stau agentii economici . In virtutea principiului pluralismului formelor de organizare economica si de proprietate , se pot distinge o variatate de agentii economici . Cei mai reprezentativi agenti economici sunt : intreprinderile , menajele, administratiile , institutiile financiar-bancare si binenteles agentii economici straini . In cadrul unei economii de piata , preponderenta o au intreprinderile printre numarul de agenti economici . Fiecare intreprindere poseda un patrioniu . Datorita riscurilor economico-financiare , care pe zi ce trece sunt tot mai variate si mai inpredictibile , s-a dovedit necesar imperios punerea bazelor unei stiinte caracterizata printr-o multitudine de principii, metode si tehnici care vizeaza in mod direct procurarea de resurse financiare suplimentare , conservarea patrimoniului si stabilirea cailor pentru procese de investitii si calculare a riscurilor .

2. Ce este gestiunea financiara a intreprinderii ?

Aceste sarcini au fost atribuite gestiunii financiare a intreprinderii care urmareste o serie se obiective cheie printre care se numara : maximizarea profitului , coordonarea eficineta si eficace a politicilor de investitii , evitarea risipirii patrimoniului , controlul riscurilor financiare , alegerea modalitatilor optime de finantare a investitiilor sau de repartizre a profitului etc.

Intr-o forma concisa si deloc inaccesibila , gestiunea financiara a intreprinderii reprezinta o latura a domeniului stiintelor economice care cuprinde totalitatea operatiilor prin care se evidentiaza finantarea activelor patrimoniale pe baza pasivelor patrimoniale .

3.Ce este un sistem , din perspectiva teoriei sitemelor ?

Teoria sistemelor a fost prima data aplicata in stiinta si inginerie . Aplicarea teoriei sistemelor in economie a avut loc la sfarsitul anilor anilor 1950 sia fost una din contributiile scolii cantitative . Scoala cantitativa a adus un important aport in modelarea situatiilor cu care intreprinderile se confrunta zi de zi . Sa nu ne inchipuim acum , ca pentru orice situatie cu care intreprinderea s-a confruntat sau se va confrunta , s-au elaborat modele specifice . Situatiile rezolvate prin aceste modele sunt , de fapt , caracterizate printr-o frecventa relativ mare . Astfel de situatii mai poarta si denumirea de probleme operationale . Cum se comporta aceste modele ? Raspunsul este foarte simplu . Dupa ce , problema de rezolvat este identificata si definita , grupul de cercetari operationale dezvolta un model al situatiei . Acest model se bazeaza , binenteles pe o serie de variabile si relatiile care se stabilesc intre aceste variabile . Urmatoarea etapa consta in introducerea datelor primare asociate fiecare unei variabile . Intr-un final rezulta datele de iesire , care vor sta la baza procesului decizional . Aceasta noua viziune asupra miscariilor efectuate in cadrul si in afara intreprinderii a dus la abosrdarea acestora sub forma unor sisteme .

Sistemul este definiti ca un ansamblu de elemente , aflate intr-o continua interactiune , dar egale ca dezvoltare in mediu si coordonare in functie de o finalitate . Deci un sistem poate fi caracterizat ca un grup de oameni , concepte si proceduri care actioneaza in scopul executiei unei functii identificabile care sa serveasca unui scop comun .

Fara nici un dubiu , este faptul ca intreprinderea este considerata ca un sistem .

4.Alcatuirea sistemelor

Un sistem este alcatuit din mediul intern , care compune sistemul in sine , si ii este asociat un mediu extern , esential in cuantificarea variabilelor operationale necesare bunei functionari a sistemului .

Sistemul este , in general , alcatuit din trei componente esentiale : intrari, procese si iesiri . Acestea sunt inconjurate de un mediu si sunt frecvent legate de acesta printr-un mecanism de tip feed-back , respectiv de un mecanism de reactie in functie de rezultate .

Perspectiva economica a sistemelor pune accent pe abordarea cantitativa a sistemelor , bazata , in principal pe modele caracterizate prin variabile si relatii specifice ce se stabilesc intre acestea . De aceea viziunea sistemica a unei intreprinderi , din perspectiva economica , difera in mod relativ fata de cea generala a unei organizatii .

Intr-o forma rectificata , intreprinderea , din perspectiva economica reprezinta un sistem alcatuit din variabile, proces de transformare si , nu in ultimul rand , un conducator.