Acoperirea Riscului Meteo

Introducere

In lucrarea de fata mi-am propus sa studiez impactul calamitatilir naturale asupra activitatilor intreprinse de populatie, necesitatea acoperirii riscului meteorologic de catre persoanele fizice si juridice, precum si modalitati de gestiune a acestui risc.

Calamitatile fenomenele constituie fenomene naturale si sunt o componenta a ciclului natural al Pamantului. Inundatiile, cutremurele, uraganele etc constituie unele dintre naturale care au marcat si marcheaza profund dezvoltarea societatii umane, ele fiind din punct de vedere geografic cele mai raspandite dezastre de pe glob si totodata cele mai mari producatoare de pagube si victime omenesti. In acelasi timp, marile catastrofe au constituit factorul declansator si catalizatorul unor mari schimbari in modul de abordare a acestor fenomene, de la acceptarea lor ca pe un capriciu al naturii, la incercarea omului de a se opune naturii prin abordari de genul „lupta” impotriva catastrofelor naturale, la cele de aparare impotriva lor si pana nu cu mult timp in urma, la prevenirea lor.

Practica mondiala a demonstrat ca aparitia acestor fenomene naturale nu poate fi evitata, insa ele pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic care conduce la un sir de masuri si actiuni menite sa contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene.

Mai tarziu, spre sfarsitul anilor 90, companii comerciale inovative, indeosebi din sectorul energetic, au identificat oportunitatea de management al riscului meteorologic si au inceput sa ofere solutii de gestiune a acestei clase de riscuri naturale structurate sub forma unor instrumente financiare derivate (derivatele meteo).

Cap. 1. Riscul meteorologic si pagubele produse de acesta

1.1. Ce este riscul meteorologic?

In general publicul percepe riscul meteorologic ca fiind asociat cu dezastrele naturale provocate de fenomene meteorologice extreme: inundatii, uragane, tornade, secete catastrofale etc. Avand o expunere media mult mai mare, aceste evenimente sunt in mod firesc cel mai bine percepute de constiinta publica. Adeseori, distrugerile provocate de asemenea fenomene extreme sunt insemnate, fiind de notorietate nivelul extrem de ridicat pe care l-au atins pagubele aduse de uragane, cutremure etc in toata lumea.

Protectia vietilor omenesti, a proprietatilor si activitatilor economice de efectele fenomenelor meteorologice extreme reprezinta pretutindeni, inclusiv in Romania, una din misiunile principale ale Administratiilor Meteorologice Nationale: avertizarile meteorologice emise de acestea sunt instrumentul prin care aceasta misiune este indeplinita in masura mai mica sau mai mare, in functie de acuratetea prognozelor, de intervalul de anticipare si de capacitatea de reactie a autoritatilor in prevenirea dezastrelor prevazute.

O serie de studii bine documentate arată faptul că a existat o creştere semnificativă a dezastrelor naturale în ultimule decenii. Există, de asemenea, multe dezastre naturale la scară mică, dezastre locale, care nu sunt înregistrate oficial în statistici. Chiar şi mai pronunţată decât creşterea numărului de evenimente în caz de catastrofe este amploarea daunelor fizice cauzate şi, în special pierderea de viaţă umana.

Dezastrele naturale sunt cauzate de evenimente naturale extreme pentru care societatea este nepregătita. Ele distrug baza condiţiilor de viaţă pentru victime, care nu dispun de resurse materiale necesare pentru a recupera pierderea în timp scurt sau mediu. Dezastrele au adesea un foarte important impact negativ asupra dezvoltării.

1.2 Forţele distructive ale naturii

Forţele naturii, dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii şi activitatea omului sunt principalele cauze generatoare de pagube în economie. Putem grupa aceste cauze generatoare de pagube în două mari categorii:

- independente de voinţa oamenilor, care au caracter obiectiv,

- legate de comportarea oamenilor, acestea având un caracter subiectiv.

Din prima categorie fac parte forţele distructive ale naturii, ce nu pot fi controlate şi evitate de om (cutremur de pământ, secetă, alunecări de teren, uragan, furtuni, grindină, inundatii, deces etc.)

Din cea de-a doua categorie fac parte acele însuşiri (calităţi sau defecte), comportamente (neglijenţă, neatenţie, grabă, etc.) care pot avea ca urmare accidente, incendii, explozii etc.

Calamităţile naturale care au o largă arie de răspândire pe glob şi aduc cele mai mari pagube sunt:

- Inundaţiile – se produc fie vara, în regiunile cu climă tropicala ori musonica, fie primăvara, în regiunile temperate sau reci, ca urmare a topirii zătezii sau a gheţei.

- Seceta – afectează puternic activitatea economică şi, prin acesta, periclitează însăşi viaţa oamenilor.