Cota unică de impozitare în Rusia - Caracteristici și impact

Capitolul I

Introducerea cotei unice de impozitare și stadiul cunoașterii

Impozitarea unică, denumită în literatura anglo-saxonă “flat-tax”, a devenit de-a lungul ultimilor douăzeci de ani un adevărat “fenomen” fiscal, în care numeroase state au mizat pe acest instrument pentru a impulsiona economiile lor naționale, fie că erau state în plină dezvoltare, fie că se aflau în procesul de tranziție, cum este cazul statelor est europene.

Imediat după ce a apărut această idee de impozitare unică, au apărut și teoriile care susțin sau care dimpotrivă, ce relatează ca această idee nu reprezintă o soluție viabilă. Argumentele pro și contra nu sunt nici pe departe epuizate, iar practicienii, teoreticienii și politicienii încearcă să gasească o soluție cu privire la eficacitatea fiscală, socială și economică a cotei unice.

Sistemele bazate în prezent pe impozitarea unică nu sunt sisteme pure așa cum au fost definite de către profesorii Alvin Rabushka și Robert Hall, acestea având caracteristici puternice naționale. În zilele noastre se pune întrebarea care dintre soluțiile existente sunt mai eficiente la nivel micro și macro economic și ce fel de efecte au avut acestea în statele ce au adoptat sistemul, dacă au impulsionat formarea clasei de mijloc sau din contra, dacă au adus mai multă inechitate la nivelul populației sau dacă există o relație între eficiența sistemelor și comportamentul caracteristic al contribuabililor la nivel național. Astfel, este important de urmărit efectele pe care aceste sisteme le-au produs asupra mediului economic, social și politic în fiecare stat.

Stadiul cunoașterii. Prima definiție a cotei unice a fost realizată de marele economist Adam Smith, fără ca aceasta să fie denumită ca atare. Persoanele ce au aprofundat această idee au fost profesorii americani Alvin Rabushka și Robert Hall în anul 1985, de la Insitutul Hoover.

Reforma fiscal propusă de Rabushka și Hall are la bază o singură cotă de impozitare pentru ansamblul tipurilor de venit și reprezintă o schimbare importantă cu privire la modul de colectare a veniturilor din impozite de către stat.

Cota unică pentru veniturile companiilor nu reprezintă în viziunea celor doi doar un înlocuitor al clasicului impozit pe profit, ci ea acoperă toate tipurile de afaceri și nu doar profiturile societăților comerciale. Studii importante pe domeniul taxării proporționale au fost întreprinse si în Departamentul de Știință din cadrul Universității Harvard de către profesotul Dale Jorgenson.

Pentru a oferi o imagine clară cu privire la modul în care cei doi au clasificat tipurile de impozit, trebuie precizat că indiferent de categoria de venit asupra căruia se face impunerea, acesta nu poate fi încadrat decât în doua clase: impozitul pe salarii (în această categorie fiind cuprinse și pensiile) și impozitul pe veniturile din afaceri.

Dintre cele mai importante elemente ale sistemului fiscal cu impozitare unică precizate de către cei doi autori amintim:

• Impozitează o dată și numai o dată un anumit fel de venit și cât mai apropiat de sursă

• Impunerea se face uniform la nivelul veniturilor. Mai bine spus, fără să existe diferențieri între diferitele tipuri de venit.

• Sistemul își propune în același timp o taxare a consumului.

1.1 Beneficii și efecte negative ale impozitării unice

Necesitatea de introducere rapidă a cotei unice a apărut în state ce au trecut prin perioade de tranziție, din dorința acestor state de a depăși instabilitatea economic printr-o creștere robust a economiei. În cazul în care această introducere este însoțită de un nivel moderat al presiunii fiscal, interesul pentru muncă suplimentară, interesul pentru afaceri profitabile, pentru economii și investiții este stimulat, acesta fiind cel mai important avantaj al sistemului fiscal având impozitare unică.

Pe lângă acest avantaj mai există și altele care le generează impozitarea unică, cel puțin la fel de importante:

• Răspândirea sistemelor bazate pe impozitarea unică a condus la o competitivitate ridicată la nivel global.

• În cazul în care sistemul ar fi adoptat în forma propusă de cei doi autori, ar duce la eliminarea dublei impuneri.

• Echitatea în fața impozitelor.

• Simplitate

• Formarea de avuție națională

• Eficiența ridicată a impozitelor