Cuprins
- Capitolul I - Conceptul de eficienta în domeniul activitatii de asigurare 3
- Capitolul II - Indicatori ai eficientei asiguratorilor 7
- Capitolul III – Posibilitati de crestere a eficientei activitatii societatilor de asigurari 16
- Bibliografie 20
Extras din referat
În aprecierea eficientei activitatii de asigurare este necesar sa avem în vedere atât raportul dintre efectul obtinut si efortul depus în legatura cu aceasta activitate, cât si rezultatele financiare nemijlocite obtinute de asigurator .
Efectul obtinut de pe urma activitatii de asigurare, prin acordarea de despagubiri si sume asigurate, se concretizeaza în crearea conditiilor care permit continuitatea proceselor economice din diferite ramuri si sectoare, mentinerea integritatii proprietatii apartinând unor persoane juridice sau fizice si realizarea de catre populatie a unor masuri suplimentare de prevedere si de economisire. Totodata, prin asigurarile si reasigurarile în valuta se creeaza premisele pentru desfasurarea continua a comertului exterior si a cooperarii economice internationale.
Efortul pentru obtinerea efectului amintit mai sus este facut atât de asigurati, care platesc prime de asigurare, cât si de asigurator, care organizeaza, conduce si participa direct la realizarea asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere civila, precum si a asigurarilor si reasigurarilor în valuta.
Prin urmare, eficienta activitatii de asigurare este necesar sa fie privita atât din punctul de vedere al intereselor asiguratorului, care îsi conduce activitatea pe baza principiului gestiunii financiare, cât si din punctul de vedere al intereselor asiguratilor.
Pentru asigurator (în conditiile unui nivel al primelor stiintific determinat), asigurarile sunt cu atât mai eficiente cu cât cheltuielile ocazionate de plata despagubirilor, a sumelor asigurate si cele privind formarea si administrarea fondului de asigurare sunt mai reduse.
Pentru asigurati, eficienta asigurarilor este cu atât mai mare, cu cât despagubirile pe care ei le primesc la producerea riscului asigurat sunt mai apropiate de valoarea daunei înregistrate, iar timpul care trece de la data producerii fenomenului sau evenimentului asigurat, pâna la încasarea despagubirilor, respectiv a sumei asigurate, este cât mai redus.
În aprecierea eficientei activitatii de asigurare si a dimensiunii rezultatelor financiare obtinute de un asigurator, este necesar sa avem în vedere si faptul ca în acest domeniu se întâlneste un fenomen specific - unic în activitatea economica – respectiv inversarea ciclului de productie. Este vorba de faptul ca asiguratorul “vinde” înainte de a fi “produs”, deci înainte de a cunoaste costul “produsului vândut”. Prin încasarea primei de asigurare, societatea de asigurari se obliga sa plateasca asiguratului eventualele daune a caror marime nu se cunoaste, aceasta putând fi doar doar aproximata pe baza unor calcule probabilistice.
Din cele mentionate mai sus, se desprinde cu usurinta importanta deosebita pe care o reprezinta calularea primelor de asigurare pe baza unor criterii stiintifice, respectiv folosindu-se metode statistico-matematice. Numai în acest fel, o societate de asigurari va reusi sa-si formeze, din primele de asigurare încasate, un fond de asigurare care sa-i permita acoperirea cheltuielilor pe care le are de efectuat.
Analiza eficientei activitatii de asigurare poate avea caracter stiintific, daca se bazeaza pe datele oferite de sistemul informational existent în acest domeniu. Pornind de la aceste date, pot fi identificati factorii care le-au determinat si apoi pot fi stabilite caile si mijloacele necesare pentru îmbunatatirea lor.
Particularitatile activitatii de asigurare impun ca, analiza eficientei acesteia, sa se tina cont si de actiunea unor factori specifici.
Un factor foarte important care actioneaza în domeniul asigurarilor, influentând direct si nemijlocit volumul cheltuielilor efectuate de asigurator cu plata despagubirilor, este caracterul aleatoriu al fenomenelor generatoare de pagube. Acest caracter impune ca analiza eficientei activitatii de asigurare sa se faca pe o perioada de timp cât mai îndelungata (minimum 5 ani), deoarece numai în acest mod pot fi desprinse concluzii judicioase privind rezultatele finale obtinute.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Eficienta Activitatii de Asigurare.doc