Fondurile de preaderare - fondul SAPARD - componentă a finanțelor publice europene

FONDURILE DE PREADERARE: FONDUL SAPARD, COMPONENTĂ A FINANŢELOR PUBLICE EUROPENE

Prezentare generală

Uniunea Europeana sprijină începând cu anul 2000, statele candidate din Europa Centrală şi de Est în eforturile acestora de pregătire pentru aderare prin trei instrumente financiare: PHARE, ISPA şi SAPARD.

Importanţa asistenţei comunitare acordate României pentru integrarea în Uniunea Europeană constă în relaţionarea politicii regionale cu politica de extindere a Uniunii Europene cu precizarea că rolul instrumentelor de preaderare nu este doar de a oferi suportul neces r pentru realizarea integrării, ci şi pentru familiarizarea României cu: mecanismele specifice de accesare şi de utilizare a instrumentelor structurale.

Pentru a adera la Uniunea Europeană, o ţară trebuie să îndeplinească anumite criterii economice şi politice cunoscute drept criteriile de la Copenhaga, care cer următoarelor :

-Existenţa unei economii de piaţă funcţionale, precum şi capacitatea de a face faţă concurenţei;

-Stabilirea instituţiilor care garantează democraţia, statul de drept, drepturile omului;

-Capacitatea de a-şi asuma obligaţiile de membru şi crearea condiţiilor de aderare prin reforma structurilor administrative.

Principalele beneficii oferite de aderarea la Uniunea Europeană sunt:

-Dezvoltarea comerţului;

-Accesul agenţilor economici pe o piaţă unică de mari dimensiuni – prin moneda unică Euro este asigurată stabilirea preţurilor, facilitatea schimburilor de bunuri, conservarea puterii de cumpărare, eliminarea riscului de fluctuaţie a ratelor de schimb, posibilitatea de comparare a preţurilor, dezvoltarea turismului;

-Creşterea competitivităţii şi a eficienţei prin dezvoltarea de noi produse, introducerea noilor tehnologii;

-Un climat economic şi politic stabil care ar stimula o dezvoltare durabilă;

-Întărirea securităţii naţionale;

-Accesul pe piaţa europeană a muncii;

Politica de dezvoltare regională are un caracter instrumental prin fondurile sale de solidaritate (Fondul de coeziune, Fondurile structurale, Fondul de solidaritate) contribuind la finanţarea altor politici sectoriale, cum ar fi politica socială, politica agricolă, politica de protecţie a mediului.

Politica regională este corelată cu politica de extindere a Uniunii Europene, prin crearea fondurilor speciale de preaderare: PHARE (fond de sprijin pentru reconstrucţia economică), ISPA (instrument al politicilor structurale ce prefigurează Fondul de Coeziune) şi SAPARD (program special pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi creat după modelul instrumentului structural FEOGA), la care au acces ţările în curs de aderare şi prin care este sprijinită tranziţia acestora la standardele şi structurile de organizare ale Uniunii Europene.

Programul SAPARD (Program Special de Pre-Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală sau Special Pre-Accession Programmefor Agriculture and Rural Development) a fost înfiinţat prin Regulamentul Consiliului nr. 1268/1999 privind sprijinul Comunităţii Europene pentru măsurile de preaderare în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale în perioada de pre aderare.

Programul SAPARD pentru România a devenit operaţional începând din anul 2000, când la data de 21 iunie 2000 Comisia Europeanâ (CmE), a propus alocarea orientativă a fondurilor pentru fiecare dintre statele candidate. Aprobat în temeiul unor criterii reprezentative pentru toate ţările candidate (suprafaţa agricolă, PIB, populaţia ocupată în agricultură, situaţia teritorială specială, zone defavorizate), PNADR a stabilit şi nivelul alocărilor financiare SAPARD.

Obiective

Scopul programului SAPARD este sprijinirea dezvoltării durabile a agriculturii şi a zonelor rurale în perioada de preaderare. Acest program va finanţa acţiuni concrete îndreptate spre:

-Alinierea agriculturii la standardele europene de producţie, prelucrare şi comercializare a produselor agricole;

-Rezolvarea problemelor specifice regiunilor rurale: lipsa infrastructurii şi a resurselor financiare, nivelul scăzut al educaţiei şi îmbătrânirea populaţiei.