Impozitul pe clădiri

Impozitul pe cladiri face parte din categoria impozitelor si taxelor locale. Aceste impozite si taxe constituie venituri ale bugetelor locale, ale unitatilor administrati-teritoriale (commune, orase, municipii, sectoare ale municipiului Bucuresti, judete), iar resursele financiare constituite din impozite sit axe locale se utilizeaza pentru cheltuieli publice a caror finantare se asigura de la bugetele locale.

Impozitul pe cladiri este un impozit anual, ce se poate achita intro singura transa integrala sau in patru transe trimestriale egale.

Acest impozit a fost instituit la data de 1 ianuarie 1995 si se datoreaza de catre contribuabil pentru cladirile aflate in proprietatea lor situate in Romania, indifferent de locul unde sunt plasate si de destinatia acestora.

Subiectul impunerii coincide cu platitorul impozitului si este de regula proprietarul cladirii . Totusi pentru cladirile proprietate publica si private a statului ori a unitatilor administrative-teritoriale aflate in administrarea sau folosinta contribuabililor ,in calitatea de subiect al impunerii apar cei care le au in administrare sau folosinta.

Impozitul pe cladiri se datoreaza catre bugetul local al unitatii administrative teritoriale in care este amplasata cladirea.

Obiectul impozabil il reprezinta cladirile de orice fel, indifferent de modul in care sunt folosite si de destinatia data acestora, cu exceptia celor care nu sunt supuse impozitarii, prevazute in mod expres in lege.

Prin cladire se intelege orice constructie ce serveste la adapostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalatii si altele asemenea.

Baza de calcul o reprezinta valoarea impozabila a cladirii care se stabilestein mod diferit pentru contribuabilii persoane fizice si persoane juridice.

Impozitul pe cladiri pentru persoane fizice

Astfel, pentru persoane fizice valoarea impozabila acladiriii este reprezentata de:

- suprata construita desfasurata a cladirii, exprimata in metrii patrati. Aceasta se determina prin insumarea suprafetelor sectiunilor tuturor nivelurilor cladirii, inclusive al balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol. Nu se cuprind in calcul suprafetele podurilor, cu exceptia mansardelor utilizate ca locuinta, precum se cele ale scarilor si teraselor neacoperite. Coeficientul de transformare folosit in cazul cladirilor ce nu pot fi masurate este de 1,2.

- Valorile impozabile pe metro patrat de suprafata construita desfasurata.

Coeficientii de corectie sunt diferiti pe ranguri de localitai si zone din cadrul acestora.

Cotele de impozitare sunt procentual proportionale, differentiate pe mediul urban si rural, respective 0.2% pentru mediul urban si 0.1% pentru mediul rural.

Impozitul pe caldiri apartinand persoanelor juridice

Acesta se stabileste prin aplicarea cotei prcentuale stabilite de Consiliile Locale.

Baza de calcul o reprezinta valoarea de inventar a cladirii in cauza.Aceasta poate fi:

- Costul de achizitie, pentru cladirile dobandite cu titlu oneros,

- costul de productie, pentru cladirile construite de persoana juridica,

- Valoarea actuala, pentru cladirile obtinute cu titlu gratuity,

- Valoarea de aport, pentru cladirile intrate in patrimoniu in cazul asocierii/fuziunii, determinate prin expertiza,

- Valoarea rezultata in urma reevaluarii.

Impozitul pe cladiri se datoreaza atat pentru cele aflate in functiune cat si pentru cele aflate in rezerva sau conservare.