Private Banking în Lume și în România

Cap.1 Private banking – Serviciu de lux pentru clienţii de lux

1.1 Definiţie şi istorie

Private banking-ul reprezintă un serviciu care are deja o istorie de câteva secole şi care există datorită prezenţei persoanelor cu un nivel impunător al averii deţinute. Acesta este un serviciu de lux pentru clienţii importanţi cu potenţial financiar foarte mare prin afacerile pe care le derulează. În principal, serviciile de acest gen cuprind asigurarea consultanţei din partea unui bancher personal, dar şi a unor condiţii de lucru speciale cu instituţia bancară. Pentru că persoanele cu venituri foarte mari sunt în general şi destul de greu de convins, oferirea de servicii bancare exclusiviste poate face diferenţa. Oamenii de afaceri ori managerii marilor companii nu au timp şi nici nu doresc să aştepte la ghişee precum un client obişnuit. Astfel a apărut conceptul de private banking. Un angajat al băncii devine "consultant pe probleme financiare" al clientului.

În contextul actual private banking-ul desemnează activitatea de consiliere financiară personalizată şi administrare a banilor clienţilor cu venituri mari sau care deţin active lichide însemnate. Activitatea de private banking are în vedere nevoile unice ale fiecărui client. În funcţie de apetitul de risc, de obiective şi de structura dorită are loc selectarea produselor în vederea construirii unui portofoliu coerent şi personalizat pentru fiecare client. Obiectivele de investiţie privesc riscul/randamentul pe total portofoliu .

O definire exactă a ceea ce înseamnă private banking este problematică la fel cum produsele şi serviciile oferite pot varia considerabil de la o ţară la alta dar şi în funcţie de nevoile clienţilor. De exemplu, situaţia economiei naţionale, funcţionarea pieţei de capital, taxele şi legile privind moştenirile pot avea o influenţă puternică asupra tipurilor de servicii cerute de clienţi. În plus, structura organizatorică a insituţiei care oferă servicii de private banking poate, de asemenea să influenţeze serviciile oferite.

Globalizarea pieţelor financiare a facilitat accesul clienţilor private banking la mai multe produse, contribuind astfel la diversificarea eficentă a portofoliului în scopul optimizării randamentului.

Servicii exclusive ale private banking-ului au fost oferite anumitor clienţi încă de la începuturile activităţilor bancare instituţionalizate. Concretizarea într-un serviciu distinct a activităţii de private banking şi o dezvoltare însemnată a serviciului au avut loc în Europa secolului 19, însă denumirea de “Private Banking” a fost folosită pentru prima oară în perioada interbelică.

Primele bănci care şi-au orientat activitatea către persoanele fizice, au fost infiinţate acum 500 de ani, în Italia. Deoarece, în scurt timp, acestea au început să finanţeze activităţile comerciale şi anterprenoriale, ele au reprezentat doar un soi de prototip pentru ideea de private banking.

Serviciul propriu-zis a apărut pe piaţă acum 300 de ani în urmă, şi anume la sfârşitul sec. XVII- începutul sec. XVIII, fiind practicat concomitent în Anglia şi Elveţia. Totuşi, acest business începe să înflorească în timpul revoluţiei franceze, când mulţi reprezentanţi ai elitei din Franţa au emigrat în Elveţia, unde băncile au ştiut să le pună la dispoziţie servicii de calitate în ceea ce priveşte administarea averii acestora.

La începutul anilor ’90, serviciul de private banking, era din ce în ce mai solicitat pe piaţa bancară, acest fapt datorându-se creşterii extraordinare a numărului de noi persoane care deţineau averi impunătoare.

1.2 Caracteristici ale Private Banking-ului

Serviciul de private banking este un serviciu de lux pentru clienţii de lux . Clienţii care au în conturile lor cel puţin 100.000 de euro pot beneficia de toate ofertele unui astfel de serviciu bancar: dobânzi şi comisioane mai avantajoase la credite şi dobândă, pachete de produse, carduri în care sunt incluse tot felul de facilităţi (includerea unei asigurări sau a unor reduceri ) şi existenţa unui bancher personal. Ideea unui bancher personal se sprijină pe existenţa unui angajat specializat din acea bancă. Acest angajat trebuie să-şi consilieze clienţii atât în ceea ce priveşte modalităţile de a acumula capital cât şi în ceea ce priveşte modalităţile de a-i conserva valoarea. Clientul nu va fi consiliat doar în ceea ce priveşte direcţia pe care ar trebui să o ia sumele investite, banca îi va spune chiar ce pondere din capitalul pe care îl deţine trebuie investită şi ce instrumente de plasare a banilor sunt cele mai avantajoase.

Un client sofisticat de private banking "cumpără" produse şi soluţii, în timp ce unui client obişnuit "i se vând" produse şi servicii. Clientul de private banking are anumite standarde, de la modul în care este primit de reprezentaţii băncii până la modul în care îi sunt derulate operaţiunile. Clienţii de private banking sunt formatori de opinie, oameni la care se uită şi de care ascultă alţi oameni.