Raport de țară privind finanțele publice în Grecia

Sectiunea 1: analiza nivelului, structurii si dinamicii veniturilor bugetare

Indicatori de nivel si de dinamica

Atat veniturile bugetare in expresie nominala cat si cele in expresie reala au o tendinta crescatoare pana in anul 2008, an in care se atinge valoarea maxima si este considerat a fi sfarsitul perioadei de expansiune si inceputul crizei economice, iar apoi incep sa scada. Scaderea veniturilor nominale este accentuata in expresie reala prin prisma cresterii preturilor de consum comparativ cu anul de referinta. Aceste schimbari sunt confirmate prin intermediul modificarilor absoluta si relativa de la un an la altul atat in ceea ce priveste veniturile in expresie nominala, cat si in expresie reala. In anul 2010 se observa o usoara crestere a veniturilor bugetare in expresie nominala si in anul 2013 in ceea ce priveste veniturile bugetare in expresie reala insa aceasta tendinta nu se pastreaza la nivelul anilor viitori. Analizand dinamica celor doua variabile se poate constata ca cea mai accentuata crestere este din 2006 in 2007, an de puternica expansiune economica, iar cea mai drastica scadere se inregistreaza din 2008 in 2009, an in care situatia economica se modifica in sensul crizei.

Ponderea veniturilor bugetare in PIB este fluctuanta, inregistrand cea mai mica valoare in anul 2009, considerat varful crizei financiare, din cauza faptului ca veniturile bugetare au inregistrat o scadere mai mare comparativ cu scaderea PIB-ului. Iar cea mai mare valoare s-a inregistrat in anul 2013, atunci cand scaderea veniturilor publice a fost mult mai mica fata de scaderea PIB. Aceasta situatie se reflecta si la nivelul indicatorului privind modificarea ponderii veniturilor bugetare in PIB care inregistreaza o scadere de la 2008 la 2009, apoi o crestere anuala pana in anul 2014 in care se observa o scadere fata de anul precedent, deoarece veniturile bugetare scad mai mult decat produsul intern brut, tara aflandu-se inca in puternica criza financiara.

Veniturile bugetare medii pe locuitor au inregistrat cea mai mare valoare in anul 2007 datorita faptului ca volumul veniturilor bugetare a crescut mai mult comparativ cu numarul de locuitori. Iar cea mai mica valoare a veniturilor bugetare medii pe locuitor s-a inregistrat in anul 2006. Se remarca, de asemenea modificarea veniturilor medii pe locuitor din cauza crizei, in anul 2009 in sensul scaderii faca de anul anterior si scaderea din 2014 fata de 2013, efect al nedepasirii crizei economice.

Rezultatele privind coeficientii de elasticitate arata ca in anul 2007 comparativ cu anul 2006 dinamica veniturilor bugetare a fost inferioara fata de dinamica PIB. In timp ce, in anul 2008 fata de 2007 dinamica veniturilor bugetare a fost superioara fata de dinamica PIB. Acest fapt este confirmat si de rezultatele privind indicatorul de corespondenta din aceste perioade. In anul 2009 comparativ cu 2008 si in anul 2014 comparativ cu 2013 indicatorii privind coeficientul de elasticitate, dar si indicele de corespondenta arata faptul ca scaderea nivelului veniturilor bugetare este mai accentuata decat scaderea nivelului PIB-ului. Iar in ceea ce priveste anul 2010 comparativ cu anul 2009, coeficientul de elasticitate negativ se explica prin faptul ca in acea perioada veniturile inregistreaza o crestere in timp ce produsul intern brut scade.

Indicatori de structura

Analizand structura veniturilor bugetare in perioada 2006-2015 observam ca pe tot parcursul acesteia veniturile fiscale impreuna cu contributiile de securitate sociala detin o pondere relativ constanta de 80% din totalul veniturilor bugetare. Dintre acestea ponderea cea mai mare o detin veniturile fiscale, cu o medie de 46,6 % din totalul veniturilor bugetare, iar in structura acestora preponderente sunt impozitele indirecte.

De-a lungul celor 10 ani, observam ca cea mai mare pondere in formarea veniturilor bugetare o au categoria impozitelor indirect si categoria contributiilor de securitate sociala. Acestea au proportii apropiate, relativ egale, in jurul valorii de 30% din veniturile bugetare totale, maximul acestora fluctuand pe parcursul perioadei analizate.

Comparativ cu ceilalti ani, in anul 2013 se constata cea mai mare pondere a categoriei de alte venituri. Aceasta valoare poate fi explicata prin scaderea atat a proportiei impozitelor indirecta cat si a celei a contributiilor de asigurari, acestea fiind la valorile cele mai reduse din toata perioada analizata.

Presiunea fiscala

In urma analizei datelor din cei 10 ani constatam usoare modificari ale presiunii fiscale totale, neincluzand si incluzand contributiile de asigurari, din anul 2006 si pana in 2010. Iar apoi, incepand cu anul 2010, presiunea fiscala totala incepe sa creasca treptat, de la un an la altul , atingand valoarea maxima in 2015. Astfel, la nivelul anului 2015, se exercita cea mai ridicata presiune fiscala la nivelul Greciei din perioada analizata si veniturile fiscale colectate reprezentand aproximativ 25% din produsul intern brut, iar veniturile fiscale si contributiile de securitate sociala primite de stat reprezentand aproape 40% din PIB.

Rata marginala a impozitarii

Se observa ca de la nivelul 2007 comparativ cu 2006 si pana la nivelul din 2013 comparativ cu 2012 veniturile fiscale si rata marginala a impozitarii totala, incluzand si neincluzand contributiile de asigurari, au modificari de acelasi sens de la un an la altul. In anul 2014 fata de 2013 se obtine o rata marginala a impozitarii negativa prin prisma faptului ca veniturile fiscale cresc in timp ce PIB scade, iar la o scadere cu o unitate a PIB-ului veniturile fiscale cresc cu 0.25 unitati si veniturile fiscale impreuna cu contributiile de asigurari cresc cu 0.11 unitati. Insa in toata perioada analizata dinamica veniturilor fiscale, impreuna cu conttributiile de asigurari sau fara, este inferioara dinamicii produsului intern brut.

Cea mai ridicata valoare este la nivelul anului 2009 fata de 2008, la manifestarea puternica a crizei financiare si de aceea la o scadere cu o unitate a PIB, veniturile fiscale scad cu 0.42 unitati iar veniturile fiscale impreuna cu contributiile de securitate sociala scad cu 0.71 unitati.

In ceea ce priveste starea curenta a finantelor publice in Grecia, se observa o inrautatire a acesteia din perspectiva veniturilor bugetare incepand cu anul 2009 si pana in prezent. Criza financiara, a carei efecte s-au resimtit puternic in anul 2009 a destabilizat situatia veniturilor bugetare iar Grecia nu a reusit sa-si imbunatateasca situatia pana in prezent. In anul 2013 unii dintre indicatori s-au ameliorat insa situatia defavorabila a continuat in 2014.