Relația România-BERD

BERD-prezentare generală

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost înfiinţată în 1991, după prăbuşirea comunismului în Europa, în scopul consolidării economiilor de piaţă şi a democraţiilor în 29 de ţări din Europa Centrală până în Asia Centrală. Banca este deţinută de 61 de ţări şi două instituţii interguvernamentale (Comunitatea Europeană şi Banca Europeană de Investiţii). Scopul instituţiei este de a asista statele din Europa Centrală şi Asia Centrală în dezvoltarea economiei de piaţă. De asemenea, mandatul atribuit BERD la înfiinţare stipulează faptul că instituţia va colabora doar cu statele care adoptă principii de guvernare democratice.

Ţările de operare ale BERD sunt: Albania, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, FYR-Macedonia, Estonia, Georgia, Ungaria, Kazakhstan, Republica Kyrgză, Letonia, Lituania, Moldova, Mongolia, Polonia, România, Federaţia Rusă, Serbia şi Muntenegru, Slovacia, Slovenia, Tajikistan, Turkmenistan, Ucraina, Ungaria, Uzbekistan.

BERD are un capital subscris de 20 mld. euro, cele mai semnificative contribuţii aparţinând SUA – 2 mld. euro, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie – câte 1.7 mld. euro, Federaţia Rusă – 800 mil. euro, Comunitatea Europeană şi Banca Europeană de Investiţii - 600 mil. euro, etc. Soliditatea financiară a Băncii este demonstrată şi de calificativul acordat de principalele agenţii internaţionale de rating: AAA de la Standard & Poor’s şi Aaa de la Moody's.

BERD este cel mai mare investitor instituţional în regiune şi mobilizează investiţii străine directe semnificative, pe lângă propriile finanţări. Deşi acţionarii BERD sunt din sectorul public, Banca investeşte în principal în întreprinderi private (minim 60% din valoarea operaţiunilor dintr-un anumit stat), de obicei împreună cu parteneri comerciali. BERD are atributele unei bănci care facilitează restructurarea, inclusiv financiară, premergătoare privatizării unor mari unităţi din ţările în tranziţie. Pentru împrumuturile adresate sectorului de stat utilizează garanţii guvernamentale, iar dobânda este la nivelul pieţei. 30% din resursele BERD sunt adresate dezvoltării sectorului financiar şi a celui nebancar, precum şi îmbunătăţirii serviciilor municipale.

BERD acorda credite ţărilor care prezintă pentru proiecte de investiţii viabile. Pentru finanţarea proiectelor şi pentru propriile nevoi operaţionale BERD nu utilizează direct capitalul acţionarilor, ci, beneficiind de un rating înalt, contractează împrumuturi pe pieţele internaţionale de capital prin emisiunea de obligaţiuni proprii şi altor instrumente de credit. Deoarece BERD poate obţine fonduri în condiţii favorabile, poate să îşi structureze împrumuturile în aşa fel încât să răspundă cerinţelor clienţilor săi. Titlurile emise de BERD sunt achiziţionate de investitori diferiţi, cum ar fi băncile centrale, fondurile de pensii, companiile de asigurări, etc.

Forul cel mai înalt de decizie în cadrul Băncii este Consiliului Guvernatorilor în cadrul căruia fiecare ţară membră are desemnat un guvernator, care este, de obicei, ministrul de finanţe. Consiliul Guvernatorilor delegă majoritatea puterilor Consiliului Director, care este responsabil de direcţia strategică a BERD. Preşedintele este ales de Consiliul Guvernatorilor şi este reprezentantul legal al BERD. În prezent, preşedintele BERD este Thomas Mirrow (cetăţean german), instalat oficial în funcţie pe 3 iulie 2008. Ca răspuns la criza financiară globală, BERD a investit până la 8 miliarde de euro în 2009, o sumă cu 52% mai mare faţă de anul 2008.

1.2. Relaţia România-BERD

România a ratificat Acordul de Înfiinţare a BERD în anul 1990, ca unul dintre membrii fondatori ai acestei instituţii. În prezent, capitalul subscris şi vărsat de România are valoarea de 100,85 milioane euro, respectiv 10.850 acţiuni.

Consiliul Guvernatorilor BERD este alcătuit din reprezentanţi ai tuturor statelor membre. Ministrul finanţelor publice este guvernator pentru România, iar guvernatorul Băncii Naţionale este guvernator supleant. Constituenţa din care face parte ţara noastră include Armenia, Georgia, Moldova şi Ucraina.