Fenomene de Condensare pe Sol

Procesul de condensare sau sublimare pe sol se produce datorita atingerii starii de saturate a vaporilor de apa din aerul atmosferic din imediata vecinatate a solului, ca urmare a scaderii temperaturii aerului.

In urma acestui proces se formeaza, atit pe sol cit si pe obiectele de pe sol: roua, bruma, umezirea obiectelor, depunerile solide, chiciura si poleiul.

Roua se formeaza cind sint realizate conditiile unei raciri suficiente prin radiatie. Astfel, dupa asfintit sau, uneori, chiar in zori (inainte de rasaritul Soarelui), cind cerul este senin si nu bate vantul, datorita radiatiei si schimbului termomolecular si turbulent, scaderea temperaturii aerului duce la starea de saturatie si are loc condensarea.

Bruma se formeaza daca in urma racirii suprafetei terestre temperatura aerului coboara sub zero grade, iar vaporii de apa ating saturatia; se produce sublimarea vaporilor de apa sub forma unor cristale fine de gheata.

Obiectele pe care se formeaza roua si bruma sint caracterizate, din punct de vedere fizic, printr-o mica caldura specifica, si conductivitate termica redusa.

In prezent s-a constatat ca grosimea stratului de aer in care se for¬meaza roua si bruma nu se limiteaza numai la citiva metri ci cuprinde citeva sute de metri.

Umezirea obiectelor reprezinta un strat de apa destul de abundent, care umezeste copacii, zidurile, sosele etc. Fenomenul se produce cind, dupa un timp mai indelungat, relativ rece, soseste in regiunea respectiva o masa de aer mai calda si umeda. Efectul de umezire se observa pe partea obiectelor expuse curentului aerian.

Depunerile solide reprezinta o crusta — cristalina sau granulata — care se formeaza in aceleasi conditii ca si depunerile lichide, insa dupa o perioada de ger intens.

Chiciura reprezinta o depunere de gheata cu structura cristalina, care se depune de obicei de ramurile copacilor, pe conductoarele aeriene etc. Aceasta se formeaza fie pe calea sublimarii vaporilor de apa (chiciura cristalina), fie in urma inghetarii picaturilor de ceata subracita (chiciura. granulara) ; ambele procese au loc la temperaturi coborite (pina la — 20 sau chiar — 30°C) si in conditii de ceata.

Chiciura se produce de obicei in regim anticiclonic, pe timp linistit, in mase de aer cu umezeala ridicata. In aceste conditii, inghetarea pica¬turilor de apa supraracite decurge in mod intens in jurul nucleelor de condensare si sublimare. Spre deosebire de bruma, chiciura se formeaza in orice moment al zilei si independent de starea timpului.

Poleiul reprezinta o depunere solida, sub forma unui strat compact, care poate produce pagube insemnate atit in circulatie cit si in agricultura, pomicultura, industrie etc. El se formeaza in urma inghetarii picaturilor de apa, aflate in stare de supraracire, pe obiectele de la suprafata Pamintului.

Poleiul apare in anotimpul rece, cind in regiunea respective, puternic racita anterior, patrund mase de aer umed, cu o temperatura cuprinsa intre — 2 si — 8°C ; starea de supraracire a picaturilor noroase se poate prelungi pina la temperaturi mult mai joase (—12... — 18"C).

Cateodata, poleiul se mai poate forma la suprafafa Pamintului prin inghetarea picaturilor de ploaie, cu temperaturi pozitive de maximum 2—3°C. In contact cu solul sau cu obiectele de pe suprafata acestuia, care au fost puternic racite in urma unei perioade geroase, picaturile de ploaie se solidifica, formind un strat de gheata. Acest gen de polei nu este atit de periculos, deoarece, in cazul cind ploaia continua, se topeste.

CEATA

1. Generalitati

Condensarea vaporilor de apa in imediata apropiere a suprafetei terestre, determina aparitia de picaturi de apa — sau cristale fine de gheata care se afla in suspensie in aer. Prezenta lor in aer micsoreaza gradul de transparenta al aerului atmosferic (vizibilitatea).

In functie de reducerea vizibilitatii se deosebesc :

-aerul cetos, cind limita inferioara a vizibilitatii este redusa-pina la 1 km.

-ceata, cind vizibilitatea este redusa sub 1 km; ceata poate fi; foarte densa (vizibilitate pina la 50 m), densa (vizibilitate intre 50 si 200 m), moderata (vizibilitate intre 200 si 500 m) si slaba (vizibilitate intre 500 si 1 000 m).

Pentru ca ceata o data formata sa se mentina, este nevoie ca umezeala aerului sa depaseasca starea de saturatie, fapt care se realizeaza in functie de cresterea umezelii aerului, datorita scaderii de temperatura.

Picaturile lichide si cristalele de gheata care alcatuiesc ceata sint de diferite ordine de marime.

Astfel, raza picaturilor de apa din ceata pentru temperaturi pozitive variaza intre 1 µ (micron) si pina la 50—60 µ, iar pentru temperaturi negative, intre 2 si 5 µ .

Numarul picaturilor, in cazul cetii slabe, este intre 50 si 100/cm3 de aer si, in cazul unei cete dense, intre 500 si 600/cm3 de aer.

In urma observatiilor facute s-a constatat ca in aer, pina la tempe¬ratura de — 18 ... — 20°C, ceata este alcatuita de obicei din picaturi lichide, iar la temperaturi mai joase ale aerului (sub — 30C°), din cristale de gheata ; uneori au fost gasite picaturi in stare de suprafuziune si la — 30°C sau chiar la — 40C°.

Umezeala relativa a aerului in momentul producerii cetii, la tempe¬raturi pozitive, se apropie de 100 %. In cazul temperaturilor negative, sub —8C°, umezeala relativa este mai mica de 100% corespunzind de cele mai multe ori starii de saturatie fata de gheata.

Datorita efectului negativ pe care ceata il exercita asupra diferitelor activitati, si in special in transporturile aeriene, in meteorologie, cercetarea acestui fenomen ocupa un loc deosebit de important. In acest sens se fac incercari de imprastiere a cetii (disipare), cu ajutorul unor substance chimice, cu efecte termice sau cu efecte de precipitare.