Întreruptoare și comutatoare

aceasta grupa fac parte elementele de comutatie servind la inchiderea, deschiderea sau comutarea diverselor, circuite, realizandu-se in acest fel intrarea sau scoaterea din functiune a diversilor consumatori electrici din instalatie sau modificari in regimul de functionare a acestor consumatori.

Observatie. Se obisnuieste ca aceste aparate sa fie grupate sub denumirea generala de intrerupatoare, elemente de conectare sau, pe scurt, conectoare, desi din grupa fac parte, pe langa intrerupatoarele propriu-zise, si alte aparate de conectare, ca:separatoare, comutatoare, butoane de contact etc.

Datorita cresterii numarului de functii si a complexitatii echipamentului electric al automobilului, si elementele de conectare prezinta o diversitate constructiva si functionala foarte mare, iar tratarea lor completa, evident, ar depasi cadrul prezentei lucrari.

Partile componente ale intreruptoarelor sunt: elemental de actionare; mecanismul de racordare; contactele fixe si mobile; elementele de asigurare a presiunii pe contacte, cat si diverse parti constructive, carcase, borne, garniture de etansare etc

CRITERII DE CLASIFICARE

Numarul de pozitii. Aceste aparate pot fi cu 2,3,4 sau mai multe pozitii; in primul caz se incadreaza intrerupatoarele, iar in ultimele cazuri comutatoarele. Pozitia poate fi stabilita (datorita unor elemente de blocare) sau instabila. In ultimul caz, elemental de actionare, cand este eliberat, revine automat in pozitia initiala sub actiunea unor arcuri de reducere (de exemplu, claxonul de lumini).

Numrul de borne si circuite. Intreruptorele si comutatoarele pot comanda 1,2,3 sau mai multe circuite.

Parametri electrici nominali. Elementele de conectare se clasifica in functie de valoarea tensiunii nominale (pentru 6,12 sau 24 V) si a curentului nominal.

Conectoarele de 12 V (mai ieftine) pot fi inlocuite cu cele de 24 V.

Curentul nominal prin contacte constituie un parametru foarte important in alegerea si utilizarea conectoarelor, deoarece acesta poate varia de la fractiuni de amperi la zeci sau sute de amperi (de exemplu la separatorul de baterie). De asemenea, este important sa se cunoasca daca produsul comanda circuite pur resistive, circuite inductive, sau ambele, precum si raportul in care se afla acestea.

Etanseitatea. Solutiile constructive pot fi prevazute cu sau fara elemente de etansare.

Durata de conectare. Aparatele de conectare pot fi de scurta durata (de exemplu claxonul de lumini) sau de lunga durata (luminile de pozitie, farurile etc.). In ultimul caz apar probleme de incalzire a contactelor.

Modul de actionare. Itreruptorele pot fi actionate hidraulic, pneumatic, electromagnetic sau mecanic.

In primele doua cazuri actionarea se realizeaza prin variatia presiunii din diferite circuite hidraulice (de exemplu : conectorul presiuni de ulei, intreruptorul de stop frana etc.)sau pneumatice (de exemplu conectorul A V F la autocamioanele ROMAN ).

Acionarea electromagnetica se realizeaza cu ajutorul unor relee sau electro magneti (de exemplu, releul de conectare a demarorului ).

Intreruptoarele mecanice pot fi actionate manual, cu piciorul (de exemplu, schimbatorul de faze al autoturismelor MOSKVICI, VOLGA, TRABANT, autocamioanele CARPATI, BUCEGI etc.) sau prin deplasare unor organe ale automobilului (de exemplu: maneta sau pedala de frana, butonul de soc etc.).

Majoritatea intreruptoarelor sunt cu actionare manuala, si ele, la randul lor, pot fi impartite in urmatoarele categorii:

--intreruptoarele rotative, care pot fi actionate prin manere sau chei. In ultimul caz intreruptorul este prevazut, de regula cu mecanism Yalle, in scopul asigurarii securitatii automobilului. Acestea realizeaza un numar mare de pozitii de comutare;

--intreruptorele axiale, acionate prin tragere. Ele au de obicei 2 sau 3 pozitii (lumini pozitie, bord si faruri). Exista si intreruptoare care, pe langa miscare axiala a butonului in scopul comutarii diverselor circuite, au posibilitatea ca, prin rotirea butonului, sa realizeze variatia unei rezistente (reostat), in scopul reglarii intensitatii luminoase a lampilor de bord. Datorita proeminentelor dure ale butoanelor, exista tendinta ca acestea sa fie inlocuite cu intreruptore cu clapeta;

--intreruptoarele basculante, care pot fi de tipul cu tija (parghia de actionare) sau cu clapeta de actionare, ultimele fiind numite, in mod curent, “intreruptoare tip cumpana “. Acestea au, de obicei, doua sau trei pozitii si mai rar patru. Intreruptoarele basculante actionate prin parghie se monteaza de regula pe butucul volanului, iar intrerupoarele cumpana (sau blocul de intreruptoare cumpana) se monteaza pe panoul bordului.

--intruptoarele combinate, care inglobeaza in acelasi produs mai multe intreruptoare, fiind prevazute cu mai multe elemente de actionare, de regula , cu tije basculante sau cu combinate (de exemplu semnalizarea schimbarii directiei, comanda luminilor de pozitie, luminilor de drum si de intalnire, semnalizarea sonora si luminoasa

Functiile indeplinite pe automobil. Din acest punct de vedere, diversitatea intreruptoarelor este mare, rolul lor fiind in funcie de circuitul sau de grupa de circuite comandate, precum si de schema de comutatie pe care o realizeaza in circuitul respective. Principalele tipuri de intreruptoare, clasificate dupa criteriul functiunii, vor fi analizate in sub capitolul care urmeaza.

Utilizarea intreruptoarelor in circuite

Separatoarele de baterie se amplaseaza pe circuitul principal, in imediata apropiere a bateriei sau pe traseul baterie-demaror si sunt conectate, mai frecvent, intre borna ,,-“ a bateriei si masa. Cu ajutorul separatorului se realizeaza scoaterea de sub tensiune a intregii instalatii electrice in timpul stationarilor mai indelungate, eliminand astfel posibilitatea de aparitie accidentala a unor scurtcircuite in perioada de stationare, si fiind utile totodata si ca dispozitiv antifurt. Separatoarele se dimensioneaza pentru curenti de 250-400 A, iar curentul de scurta durata (5 sec) admis este de ordinal sutelor si miilor de amperi