Caracterizarea fizico-geografică a Grupei Montane Parâng

Capitolul I

I) Limite şi aşezare goegrafică

Includem în acest complex masivele cuprinse între Olt şi Jiu şi care se înscriu, în cadrul Carpaţilor Meridionali, prin cea mai accentuată masivitate. Între Sebeş şi Novaci masa montană se extinde pe circa 60 km, iar în depresiunea Petroşani şi Brezoi pe aproximativ 70 km, înscriind astfel o formă cvasicirculară, de rozetă. Prin urmare şi arterele hidrografice au o dispoziţie similară, fiind colectate periferic de o reţea care îşi măreşte în acest fel debitul. Menţionăm că nici una din văi nu străbate în totalitatea sa masa montană, că acest caracter îl au numai văile periferice Olt şi Jiu.

Limitele acestei subunităţi sunt marcate de culoare de vale puternic încrustate (defileul Oltului şi cel al Jiului) şi de areale depresionare în care contactul cu muntele se realizează prin piemonturi de eroziune şi acumulare (depresiunile Petroşani şi Haţeg-Strei). Zonele de contact sunt subliniate diferit din punct de vedere hidrografic; defileele concentrează drenajul (Oltul şi Jiul), în schimb, suprafeţele piemontane de racord, din depresiuni, înscriu divergenţe hidrografice ca, de exemplu, perimetrul dintre Miercurea Sibiului şi Orăştie.

Sublinierea limitelor apare netă în zonele de contact cu depresiunile, prin concentrarea aşezărilor, a reţelei de drumuri şi prin schimbarea modului de utilizare a terenurilor. Tot aliniamentul sudic de aşezări adunate la baza muntelui cum sunt: Bumbeşti Jiu, Crasna, Novaci, Cernădia, Baia de Fier, Polovragi, Vaideeni, Romanii de Sus etc. desemnează statornicia de timpuriu a populaţiei, a unui vechi drum de transhumanţă şi a unor târguri, care au păstrat aceste funcţii de-a lungul timpului.

Unităţile componente sunt: Masivul Parâng, situat între depresiunile de sub munte Bumbeşti, Crasna, Novaci, Cernădia, Polovragi, în sud; valea Olteţului şi obârşia Latoriţei în vest, Jiul de est în nord, iar în est defileul Jiului; Munţii Căpăţânii desfăşuraţi între depresiunile Vaideeni, Horezu, Olăneşti, Mureasca-Jiblea, în sud, defileul Oltului sectorul Cozia-Brezoi, în est, valea Lotrului şi a Latoriţei, în nord şi cea a Olteţului, în vest; Munţii Lotrului cuprinşi între văile Olt, Lotru, obârşia Sebeşului şi Sadu; Munţii Cândrelului sau Cibinului extinşi între Sebeş şi Sadu; aceştia trimit o serie de pinteni către nord-est spre Depresiunea Sibiului unde la baza abrupturilor împădurite se desfăşoară întinse zone piemontane; Munţii Şureanul sau Sebeşului, care ocupă cea mai mare suprafaţă, sunt delimitaţi, în nord, de culoarul Orăştiei, în vest de Depresiunea Haţeg-Strei, în sud de depresiunea Petroşani şi Jiul de Est, iar în est de obîrşia Sebeşului şi valea Cibinului.

Capitolul II

2.1. Evoluţia paleogeografică a Carpaţilor Meridionali

Carpaţii Meridionali, din care face parte Grupa Montană Parâng şi implicit Masivul

Parâng, aparţin aceleiaşi arii alpine ca şi Carpaţii Orientali, dar au câteva trăsături distinctive, atât din punct de vedere al aranjamentului tectonic, cât şi ca compoziţie litologică.