Despăduririle

Introducere

Omul a folosit dintotdeauna, pentru nevoile proprii şi pentru cât mai multe avantaje, componentele mediului înconjurător. Dar mai ales în privinţa pădurilor, pajiştilor şi solului, omenirea a abuzat prea mult prin folosirea mijloacelor tehnice, mereu perfecţionate, în exploatarea acestor resurse. Prin acest impact progresiv asupra naturii şi îndeosebi prin distrugerea pădurilor, s-au dereglat echilibrele fizice şi ecologice instaurate de multe milenii în natură.

De când primul topor primitiv a doborât întâiul arbore, pădurile au pierdut jumătate din întinderea lor, în timp ce omenirea în acest răstimp s-a multiplicat de sute sau chiar mii de ori. Distrugerea pădurilor, cărora li se datoreste în cel mai înalt grad stabilitatea şi calitatea a trei elemente fundamentale ale vieţii oamenilor – solul,aerul şi apa – s-a soldat de-a lungul timpului cu efecte dezastruoase. Pădurilor le revine un rol însemnat în fixarea stratului, relativ subţire, de sol fertil, mediul germinativ al masei vegetale

Defrişarea pădurilor a contribuit la degradarea solurilor, la creşterea aridităţii climatului, la intensificarea vitezei vânturior şi la apariţia inundaţiilor catastrofale.

Dar pădurea nu înseamnă numai o importantă bogăţie pe care trebuie să o lăsăm urmaşilor noştri, ci un izvor de sănătate şi destindere.

Pădurea reprezintă factorul determinant în menţinerea echilibrului ecologic, climatic şi hidric, fiind totodată ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare decât oricare alt ecosistem natural.

Despaduririle

Despăduririle reprezintă totalitatea acţiunilor prin care pădurile sunt înlăturate complet de pe anumite suprafeţe atât din cauze naturale cât mai ales din cauze antropice.

În urmă cu două milenii, suprafaţa împădurită reprezenta 56% din suprafaţa uscatului, iar astăzi reprezintă doar 26%.

Diferenţa sistemului forestier original faţa de cel din anul 2005

Sursa: www.google.ro

Importanţa crescută care se acordă în prezent protecţiei mediului înconjurător natural sau divers umanizat, se explică tocmai prin mulţimea efectelor negative ale acestui impact, ale urbanizării şi industrializării accelerate şi a folosirii intensive a resurselor mediului.

Dupa cum stim, pădurile produc loc de viaţa sau habitat pentru multe nişe ale ecosistemelor, fixează solul şi preîntâmpină eroziunea acestuia. De asemenea acestea încetinesc circuitul apei şi permit absorbţia ei în sol astfel încât aceasta să intre în pânza freatică cu o mai mare eficienţă.

Pădurile scad incidenţa şi efectele inundaţiilor cauzate de puternice furtuni care sunt din ce în ce mai severe şi care au o frecvenţă sporită în perioadele recente.

Anual, pe Glob, covorul vegetal (păduri, culturi agricole, ierburi) eliberează peste 23 de miliarde de tone de oxigen. Peste 60% din această cantitate este produsă de păduri. Un hectar de pădure distrus înseamnă periclitarea a 300 de specii de păsări, aproximativ 400 de specii de mamifere, insecte şi alte vieţuitoare precum şi alte câteva sute de specii de plante.

De asemenea, anual, un hectar de pădure consumă aproximativ 16 tone de dioxid de carbon şi eliberează tot atât oxigen. La fel, pădurea filtrează vântul care o tranzitează, plus că reţine peste 60 de tone de praf într-un an. Mai mult decât atât, pădurea scade încărcătura bacteriană din aer cu până la 90%.