Influența Factorilor Naturali în Regimul Climatic al Depresiunii Dornelor

Cuvinte cheie: depresiune intramontană, fragmentare, inversiuni termice, defrișări, hidrografie.

Proiectul ”Influenţa factorilor naturali în regimul climatic al Depresiunii Dornelor” are ca obiectiv principal observarea și sintetizarea modului în care factorii naturali marchează clima zonei de studiu.Astfel prin documentare bibliografică am reușit săevidențiez conturarea sub aspect climatic şi fizico-geografic , zona de interes Depresiunea Dornelor.Motivul pentru care am ales aceasta zonă este dat de fascinația peisajului Țării Dornelor, cât și de importanța sa în cadrul Carpaților Orientali, aceasta, fiind situată la granița dintre grupa nordică și cea centrală.

Din punct de vedere fizico-geografic ,Depresiunea Dornelor este o formă de relief complexă, de ordinul III , cu statut de depresiune intramontană ce aparține de grupa centrală a Carpaților Orientali .Aceasta prezintă o altitudine medie de 850-900 metri numărându-se printre cele mai înalte din Carpaţi.Geologic, Depresiunea Dornelor se caracterizează prin continuitate în întrepătrunderea cu rama montană, dispusă ca un amfiteatru ce o inconjoară , fiind greu de delimitat.

Totuși separarea geografică a depresiunii este dată de : Compartimentul Șarului sau Depresiunea Șaru Dornei, Compartimentul aferent Râului Dorna și Compartimentul aferent Râului Bistrița.Aceasta prezintă un profil asimetric accentuat cu formă lobată având o dezvoltare intensă a teraselor pe partea dreaptă a Bistriței , ce se îngustează la est spre Cheile Zugrenilor, urmând ca mai apoi să se deschidă larg spre vest.

În analiza influenței factorilor climatici asupra Depresiunii Dornelor evidențiem , în primul rând poziția geografică și factorii fizico-geografici ce contribuie la individualizarea ei ca unitate distinctă a Carpaților Orientali.

Depresiunea Dornelor este aşezată în partea nordică a Carpaţilor Orientali, mai precis în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei(Al. Roşu (1973),V. Chiriţă (2003)), poziţia acesteia fiind analizată în lucrarea Geografia României (vol. I-1983 şi III-1987), în capitolul Carpaţii Orientali. Ea aparține și de Culoarul transversal Bârgău - Câmpulung - Gura-Humorului. Delimitarea nordică a depresiunii este dată de Munţii Suhardului , Munţii Giumalău, spre est Munţii Bistriţei , spre vest Munţii Bârgăului, iar spre sudul depresiunii se înalţă Munţi Călimani . În privința limitelor, observaţiile geologice pun bază pe elementele geomorfologice ce există între vatra depresionară și latura montană, prin: rupturi de pantă, inflexiuni, umeri de vale, podurile teraselor superioare sau a zonelor de alimentare a glacisurilor mixte proluvio-coluviale.

Cu toate că masivele montane reprezintă cadrul predominant pentru această zonă, Depresiunea Dornelor prezintă o fragmentare accentuată prin prezența a numeroase pasuri (pasul Mestecaniș , pasul Tihuța și Ilva) și puncte de legătură.

Relieful Depresiunii se încadrează sistemului depresionar subvulcanic intern având fundamentul de groapa tectonică de prăbușire.Aceasta prezintă două zone importante : zona șisturilor cristaline și rocilor eruptive(substrat litologic alcătuit din roci dure, masive și impermeabile) și zona sedimentară ( substrat constituit din roci friabile,detritice,permeabile).

În ceea ce privește rețeaua hidrografică, putem menționa râul Dorna care traversează depresiunea de la vest la est,împreună cu afluenții săi pâraiele Negrişoara şi Coşna, dar şi Roşia şi Dornişoara.De asemenea și râul Neagra Șarului intră în depresiune după ce traversează 12 km de la Munții Călimani , adunând afluenți ca Călimănel, ce colectează pâraiele Mihăileni, Chirilu, Bucinişu.Acestea sunt văile celor mai importante artere hidrografice din depresiune având ca și colector principal Bistrița, ce străbate colțul nord-estic al depresiunii.