Marea Mânecii

Marea Manecii are o suprafata de 75.000 kilometri², o adancime medie de 86 de metri , o adancime maxima de 172 de metri (a fost gasita in fosa situata la nordul insulei Alderney din arhipelagul Normande- Channel Islands) si un volum al apelor de 5.400 kilometri³.

Situata pe platforma continentala ce uneste Franta cu Marea Britanie, Marea Manecii comunica larg spre vest cu apele Oceanului Atlantic, in timp ce spre nord- est legatura cu Marea Nordului se face prin stramtoarea Pas de Calais (Dover). Inca din vremea romanilor, Marea Manecii era numita cand Marea Britannicum, cand Fretum Gallicum, dupa cum si in prezent francezii o denumesc Manche de France (Maneca Frantei)- deoarece intr-adevar forma unei maneci- iar englezii English Channel (Canalul Englez) sau, mai simplu, The Channel.

Tarmurile sudice sunt mai cu seama inalte, formate din calcare devoniene, mai rezistente, pe coastele peninsulei Bretagne, unde se contureaza adancile golfuri St. Brieuc si St. Malo. Mai spre rasarit, de-a lungul peninsulei Cotentin, si in largul golf al Senei, din zona tarmurilor Normandiei, calcarele triasice si jurasice, mai friabile, au fost puternic macinate de valurile marii, dand nastere unor faleze foarte abrupte. Intre capul Hève si Gris-Nez tarmul este aproape drept, intrerupt doar din loc in loc de palnia vreunui estuar.

Cel mai mare curs de apa ce debuseaza in zona tarmurilor sudice ale Marii Manecii este Sena (Seine), 776 kilometri, care dupa ce aduna un evantai de ape din partea de nord a Frantei se varsa printr-un adanc estuar din partea de rasarit a golfului cu acelasi nume.

Tarmurile nordice ale Marii Manecii sunt destul de asemanatoare in partea vestica, in zona peninsulei Bretagne, dovedind astfel unitatea geologica a celor doua regiuni, care intr-un trecut nu prea indepartat (aproximativ 20.000 de ani)- evident, dimensionat la scara geologica- alcatuiau o singura unitate de relief. Geologii spun ca acum 20.000 de ani, Marea Manecii nu exista. Marea Britanie era unita pe o portiune larga, de continentul european a carui coasta occidentala incepea cam de la actuala asezare a capului Finisterre pana la cea a Irlandei, iar Seine isi varsa apele la nord de Brest, in timp ce Rheinul (Rinul) si Thames (tamisa) isi amestecau undele mai inainte de a se varsa impreuna intr-un golf care nu era decat schita viitoarei Mari a Nordului. Apoi a venit dezghetul ghetarilor si nivelul marilor a crescut; un lac a ocupat actuala asezare a Marii Baltice. Apele Marii Nordului s-au revarsat si ele. Cam acum 8.000 de ani, Marea Manecii s-a unit cu Marea Nordului, acoperind Pas-de-Calais. Unitatea geologica a tarmului francez si englez a fost de mult semnalata de cercetatori, in special intre stancile devoniene de pe coasta peninsulei Bretagne si cele din peninsula Cornwall. De asemenea, si intre terenurile jurasice din golful Senei si cele de pe coasta engleza de la Portland.